UPDATE. Într-un comunicat dat publicităţii, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta îi solicită preşedintelui Băsescu să nu promulge modificarea Legii 136/2011.
„SDD va continua protestele pe această temă şi va sesiza birourile europene competente cu privire la tratamentul defectuos cu care este tratată una dintre cele mai valoroase zone umede din Europa şi din lume”, se spune în comunicat.
Proiectul părea ca şi aprobat încă de la introducerea sa pe ordinea de zi, Camera Deputaţilor fiind for decizională, iar la poziţia guvernului faţă de acest proiect apărând o menţiunea „Guvernul actual susţine”.
Surprinzător, reacţia de respingere a venit chiar de la şeful executivului, premierul Victor Ponta, care a declarat că Ordonanţa care permite vânătoarea în Deltă nu a fost adoptată de Cameră şi că, oricum, va uza de armele juridice ale guvernului pentru a împiedica o eventuală adoptare. „Nu a trecut. Mi-au spus cei de la ONG-uri, m-am supărat imediat, pentru că opinia mea şi decizia politică era de a nu permite vânătoarea în Deltă. Am verificat şi nu a trecut acest proiect de Cameră.
Reamintim că, în iulie 2011, a intrat în vigoarea Legea nr. 136 care modifică actul normativ privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi care interzice vânătoarea în Deltă.
Interesant este că deşi Legea 136/2011 interzice vânătoarea, nu prevede totuşi pedepse pentru încălcarea prevederilor. Pe de altă parte, Ordonanţa 127 şi Legea 136 conţin reglementări care se bat cap în cap.
Ordonanţa din 2010 a intrat în dezbaterea deputaţilor sub forma unui proiect de lege care prevede şi reintroducerea vânătorii în Deltă, iar preşedintele comisiei de resort, Vasile Gherasim, a propus ca vânătoarea sportivă să fie considerată „activitate economică tradiţională” în Delta Dunării şi, astfel, reintrodusă ca practică în Rezervaţia Biosfera Delta Dunării.
Configuraţia votului pentru introducerea vânătorii în Delta Dunării a fost următoarea: voturi pentru aprobarea legii – 89 PSD, 52 PNL, 8 PDL, 1 UDMR, minorităţi 14, UNPR 8, neafiliaţi 5. Voturi împotrivă: 58 PDL, PNL 2, UDMR 2. Abţineri: 7 PDL, UDMR 12, neafiliaţi 1.
Miza, câteva sute de turişti străini
Referirea la „activitatea economică tradiţională”, induce ideea că locuitorilor din Deltă care deţin arme de vânătoare ar trebui să li se permită vânatul. Dar aceştia sunt foarte puţini, mai ales în condiţiile în care vânătoarea este un hobby extrem de costisitor. De fapt, miza este o constituie, spune unele surse, „turismul de vânătoare”, care în sezonul rece aducea sute de turişti în Delta Dunării.
De aceea, cei mai nemulţumiţi de interzicerea vânătorii în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării sunt patronii unor firme de turism cu activitate în zonă. Pe 28 iulie 2011, când Legea 136/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial, reprezentantul operatorilor de turism din Deltă susţinea că interzicerea vânătorii va provoca chiar falimentul unor agenţii: „Trei firme din asociaţia noastră au contracte externe pentru prestarea servicilor turistice pentru grupuri de vânători străini. Anularea acestor contracte se va face cu”, spunea Daniel Iluşcă, preşedintele Asociaţiei Patronatului în Turism din Delta Dunării.
ONG-urile de mediu: în Deltă se împuşcă „tot ce mişcă”
De cealaltă parte sunt organizaţiile de protecţia mediului, nemulţumite de faptul că, în perioada în care vânătoarea era permisă, în Deltă aveau loc adevărate masacre, grupurile de vânători, în special străini, împuşcând la nimereală tot ce zboară, chiar şi specii protejate, supravegherea autorităţilor lipsind.
„Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta (ASDD) consideră vânătoarea sportivă drept una dintre cele mai invazive şi distructive practici în zonă, având de-a lungul timpului un impact deosebit de negativ asupra populaţiilor de păsări şi mamifere din RBDD”, consideră preşedintele ASDD, Liviu Mihaiu.
Interesul public, scos la „înaintare”
OUG 127/2010 a avut printre iniţiatori şi Consiliul Judeţean Tulcea. Motivaţia oficială invoca interesul public, pentru că aplicarea prevederilor ordonanţei 127 ar fi dus la creşetrea de 10 ori a veniturilor localităţilor din Deltă.
Totuşi, datele existente arată că, înainte de interzicere, vânătoarea scăpase de sub control. În sezonul 2010-2011, pe fondul riscului apariţiei unei epidemii de febră aftoasă, Prefectura Tulcea şi Direcţia Sanitar-Veterinară au luat măsuri ca partidele de vânătoare să fie monitorizate de medicii veterinari. Deşi cele două instituţii ameninţaseră cu sancţiuni împotriva celor care ocoleau normele, vânătorii din Deltă au organizat zilnic partide de vânătoare fără să-i notifice pe veterinari.
În ianuarie 2011, pe teritoriul Deltei au pătruns sute de vânători care au împuşcat un număr foarte mare de mistreţi, iar animalele ucise nu au fost examinate, iar carnea a ajuns în gospodării fără certificat veterinar. Vânătorii din Deltă nu-i ignoră numai pe medicii veterinari, ci şi pe agenţii ecologi ai Administraţiei Rezervaţia Biosfera Delta Dunării (ARBDD). Conform legii vânătoarea nu se putea desfăşura decât în prezenţa unui agent ecolog.
Localnicii spun că asociaţiile de vânătoare din Deltă şi firmele de turism care prestează servicii pentru vânători nu ar avea interes să afle ARBDD şi veterinarii cât se vânează în această zonă strict protejată. Există suspiciunea că vânătorii italieni, care sunt în număr mare în zonă, împuşcă frecvent tot ce le iese în cale, chiar şi specii protejate de lege.
În ultimii ani au fost mai multe scandaluri privind măcelul, dar nimeni nu a fost tras la răspundere penal. Poliţia şi Garda de Mediu au instrumentat astfel de dosare, dar procurorii nu au trimis în instanţă cazurile, considerând că nu ar fi existat suficiente probe.
