În documente interne ale CIA, datând din 1970, recent declasificate şi publicate, Agenţia americană pentru informaţii admite că a orchestrat lovitura de stat care l-a înlăturat pe premierul iranian, Mohammad Mossadegh, la 19 august 1953, după ce naţionalizase petrolul ţării. Rolul CIA era un „secret al lui Polichinelle“ de ani de zile şi a afectat întotdeauna relaţiile dintre Iran şi SUA.
Generaţii de iranieni au acuzat Agenţia americană de informaţii şi partenerii săi britanici că au planificat şi executat lovitura de stat care l-a înlăturat pe premierul iranian Mohammad Mossadegh. Exact după 60 de ani, un document intern al CIA declasificat a fost publicat de institutul independent National Security Archive de la Universitatea George Washington din capitala americană. Documentul descrie pe larg cum Statele Unite, cu ajutorul britanicilor, au conceput lovitura cu nume de cod TPAJAX pentru CIA, dar cunoscută ca „Boot Operation” pentru serviciile secrete britanice.
Premierul britanic Winston Churchill şi preşedintele american Dwight D. Eisenhower au aprobat operaţiunea, care a debutat cu propaganda anti-Mossadegh, corupţia membrilor Parlamentului iranian şi participarea şahului. O tentativă de asasinare a lui Mossadegh în seara de 15 august a eşuat, dar la 19 august o mulţime plătită de CIA a ieşit să protesteze la Teheran şi apoi a mers la reşedinţa premierului. Potrivit lui Donald N. Wilber, unul din organizatorii loviturii de stat, „armata s-a alăturat rapid mişcării pro-şah şi la amiază era clar că Teheranul, ca şi unele zone din provincii, erau controlate de grupuri de stradă pro-şah şi de unităţi ale armatei.
La finele zilei de 19 august, membrii guvernului Mossadegh erau fie în clandestinitate, fie arestaţi”. Wilber arată că în câteva zile, CIA a dat noului guvern 5 milioane dolari pentru a ajuta la asigurarea stabilităţii. Mulţi dintre partizanii lui Mossadegh au fost închişi sau executaţi. Se pare că au fost ucise 800 de persoane, Mossadegh a fost recunoscut vinovat de trădare şi condamnat la trei ani de închisoare. Şi-a petrecut restul vieţii la reşedinţa supravegheată şi a murit în 1967. În 2009, la Cairo, preşedintele Barack Obama a recunoscut rolul SUA în lovitură, declarând: „În plin Război Rece, SUA au jucat un rol în răsturnarea unui guvern iranian ales democratic”. Dar CIA a aşteptat până acum pentru a admite deschis rolul său în acea operaţiune cu scopul de a menţine bune relaţii cu serviciile secrete britanice, care au fost mereu reticente să dezvăluie rolul în înlăturarea lui Mossadegh, chiar dacă episodul este cunoscut publicului de multă vreme.
Petrolul, adevăratul motiv
Într-un extras intitulat ”Bătălia pentru Iran”, se arată că ”lovitura militară care l-a înlăturat pe Mossadegh şi cabinetul Frontului Naţional a fost realizată sub conducerea CIA ca un act de politică externă americană”. Dezvăluirea apare într-un moment inoportun pentru noul preşedinte al Iranului, Hassan Rohani, care a promis o pauză în stilul politicii externe contradictorii a predecesorului său, Mahmoud Ahmadinejad. Rohani l-a numit recent pe fostul emisar al ONU, Mohammad Javad Zarif, ca ministru de Externe. Zarif a fost în centrul negocierilor cu SUA în încercarea de a ieşi din impasul diplomatic dintre cele două ţări, care a decurs din evenimentele din 1953. Înlăturarea lui Mossadegh a adus 26 de ani de regim autoritar sub şahul Mohammad Reza Pahlavi, susţinut de SUA, în final răsturnat de revoluţia islamică din 1979.
Teama de comunism
Documentele declasificate se referă la contextul politic din momentul intervenţiei CIA. Mossadegh fusese ales premier în 1951, câţiva ani după ce Iranul îşi obţinuse independenţa faţă de Marea Britanie. Unul dintre primele sale acte a fost naţionalizarea industriei petroliere a ţării, controlată la acea vreme de Anglo-Iranian Oil Company, botezată apoi BP. Guvernul britanic, deranjat de pierderea potenţială a atuului cel mai preţios din străinătate, a făcut apel la un boicot mondial al petrolului iranian. Potrivit documentelor, Mossadegh devenise foarte ataşat idealurilor naţionaliste, iar liderii erau neîncrezători faţă de politica guvernului de la Londra. Marea Britanie îl considera pe premierul iranian o gravă ameninţare pentru interesele sale strategice şi economice, dar, potrivit şefului MI6 din Teheran, pentru o lovitură de stat, britanicii aveau nevoie de susţinere americană. Administraţia Eisenhower a fost uşor de convins. Istoricul irano-armean Ervand Abrahamian declara recent că ”lovitura de stat a fost concepută pentru a se debarasa de o figură naţionalistă care a insistat că petrolul trebuie să fie naţionalizat”.
Statele Unite, în schimb, credeau că acţiunile lui Mossa-degh ”deschid Iranul agresiunii sovietice”, mai ales că Războiul Rece se intensifica. CIA justifica acţiunea prin intensificarea Războiului Rece şi teama că sovieticii puteau invada şi prelua puterea la Teheran şi arhivele relevă un proiect intitulat ”Campanie pentru instalarea unui guvern pro-occidental în Iran”.
