Bătălia pentru parlament şi probabil chiar aceea pentru un nou Guvern Ponta s-a încheiat (aşa cum ne aşteptam) cu victoria decisivă a USL. O nouă bătălie între USL şi Traian Băsescu a început însă duminică seara – probabil ultima şi cea mai importantă: bătălia pentru Constituţie.
În seara zilei de 9 decembrie, când rezultatele exit-poll-urilor prevesteau că USL va avea între 55 şi 58%, ARD în jur de 18%, iar PP-DD – aproximativ 13%, un Victor Ponta relativ sobru a anunţat că va începe negocieri cu UDMR (care, pentru prima oară, din 1990, s-a aflat la limita intrării în parlament). Cam cu trei sferturi de oră înaintea închiderii urnelor, Traian Băsescu transmisese un mesaj pe Facebook, îndemnându-i pe maghiari să iasă la vot. (Exista, într-adevăr, posibilitatea ca, din pricina participării reduse, UDMR să rateze intrarea în parlament.) Nu poţi să nu vezi o legătură între cele două evenimente. Intenţia lui Ponta de a negocia cu un partid despre care afirmase răspicat în trecutul apropiat că trebuie să rămână în opoziţie, dacă USL are majoritatea, se poate privi ca o încercare de a bloca orice efort al lui Traian Băsescu de a atrage UDMR într-o coaliţie anti-USL, dându-i un sprijin să intre în parlament. Pe de altă parte, Ponta a vorbit despre nevoia de a crea o „majoritate constituţională”, adică una care, în parlament, să aibă două treimi din totalul voturilor, putând astfel propune amendarea Constituţiei. Cum pare clar deja că USL singur nu va avea o asemenea majoritate, negocierile cu UDMR pot fi esenţiale.
Se pune însă întrebarea: de ce s-a grăbit Ponta atât de mult, ba chiar, pentru a-şi susţine intrarea în aceste negocieri, a afirmat că are mandatul USL? În fapt, a negocia cu UDMR înseamnă a oferi concesii, dar şi posturi guvernamentale – ceea ce ar putea să-i supere pe aliaţii din USL. Dar şi invers: de ce a dorit preşedintele să apară ca un „binefăcător” al formaţiunii maghiare?
Un singur lucru e limpede: UDMR e curtată deopotrivă de câştigătorii alegerilor, cât şi de Traian Băsescu. Iar ofertele vin în mare viteză, înainte chiar de a avea rezultatele definitive ale votului. De ce?
Citeşte continuarea în Revista 22.
