» Inca de la sfarsitul veacului al XVIII-lea, Timisoara oferea aspectul unui oras european, cu structuri urbanistice bine gandite.
» Bastionul este legat de istoria si cultura orasului, chiar daca de acele vremuri baroce mai amintesc astazi doar cateva edificii.
» Un amplu proiect de reabilitare, de peste 7,5 milioane de euro, va reda Timisoarei parte din vechea cetate imperiala.
"Orasului Timisoara nu i se poate reprosa in general nimic. Are tot ceea ce se cuvine unui oras frumos, ingrijit si bine randuit", nota la 1774 Johann Jakob Ehrler in atotcuprinzatorul sau raport despre Banat. Au trecut aproape doua veacuri si jumatate de atunci, dar in ciuda transformarilor si modernizarii vizibile care au intervenit de-a lungul timpului in arhitectura cetatii, capitala Banatului isi pastreaza si astazi farmecul de burg imperial cu pretentii. Zidurile batranului Bastion – emblematic pentru Timisoara Imperiala – sunt o mostenire rara pentru generatiile prezente si viitoare. Parte din fortificatia Cetatii Timisoara, Bastionul Theresia este un element de mare valoare istorica si arhitecturala, unic in tara si un simbol al perioadei baroce. Cladirea, desfasurata pe 20 de hectare, se afla in picioare inca din 1765, cand, dupa 33 de ani de munca asidua, s-au finalizat lucrarile de constructie a cetatii imperiale. Construita in stil Vauban (sistem care provine de la numele celebrului inginer militar francez Sebastien Le Prestre, maresal de Vauban), vechea cetate era inconjurata si protejata de trei randuri de fortificatii. Practic, patrunderea clandestina in cetate era aproape imposibila. Constructia sistemului de fortificare al Timisoarei a inceput inca din vremea in care guvernator civil si comandant militar al Banatului era Claude Florimond, conte Mercy d’Argenteau, cel care a pus piatra de temelie a Banatului modern. Abia la sfarsitul secolului al XIX-lea a aparut necesitatea defortificarii ca un raspuns firesc la extinderea urbei.
Carol Telbisz, ctitorul Timisoarei moderne
Noile realitati din ultimele decenii ale veacului al XIX-lea au adus in prim-plan intrebarea: Timisoara va ramane oras-cetate, cu functie militara prioritara, sau va deveni oras civil modern cu functii economice si social-culturale determinante? In monografia Timisoarei (autori Ioan si Rodica Munteanu) se arata ca "raspunsul la aceasta intrebare a declansat o confruntare inversunata intre autoritatile civile si cele militare din oras, care a durat peste doua decenii". In urma unui acord cu autoritatile militare, din 1892 inceteaza caracterul de oras fortificat al Timisoarei. A fost momentul decisiv pentru dezvoltarea urbanistica viitoare a orasului de pe Bega. Lucrarile de demolare efectiva a fortificatiilor iau avant abia in 1894, sub conducerea celui mai longeviv primar al urbei. Este vorba despre Carol Telbisz, intemeietorul Timisoarei moderne, care in cei 29 de ani cat a condus destinele orasului (intre 1885-1914) si-a pus definitiv amprenta asupra ubei. La 17 aprilie 1894 comisia oraseneasca special intrunita sub presedintia primarului Telbisz analizeaza in detaliu problemele legate de daramarea zidurilor cetatii Timisoara. Ca o curiozitate, demn de mentionat este faptul ca, pana in 1911, din demolarea fortificatiilor au fost recuperate aproape 26 de milioane de caramizi intregi, din care peste 18 milioane au fost vandute particularilor cu 20-24 de coroane/1000 de caramizi, iar alte 7 milioane de caramizi au fost folosite pentru construirea unor edificii publice cu caracter cultural sau administrativ.
Reabilitare de 7,5 milioane de euro
Astazi, doar trei edificii din vechea cetate fortificata au mai ramas in picioare, capatand in timp diferite utilitati. Bastionul Theresia, odinioara "Provian Caseme" (magazia serviciului de aprovizionare), adaposteste in prezent librarii, biblioteci, restaurante si cafenele cochete sau sectii ale muzeelor banatene. Edificiul a suferit numeroase degradari la nivel structural (fisuri la nivelul arcadelor si al boltilor), este plin de igrasie si a fost "atacat" din punct de vedere biologic. Autoritatile au intrat in alerta, intrucat exista riscul iminent ca valorosul ansamblu arhitectural – monument istoric sa dispara definitiv. Un studiu de fezabilitate realizat de curand a aratat ca pentru restaurarea si reabilitarea edificiului ar fi necesar un efort financiar substantial, de peste 7,5 milioane de euro. Consiliul Judetean Timis a reusit sa obtina 3,6 milioane euro din fondurile Phare, iar diferenta va fi sustinuta cu bani de la bugetul de stat si din bugetele administratiilor locale si judetene. Proiectul va respecta in detaliu vechea arhitectura, iar lucrarile efective incep chiar luna viitoare, la 1 mai, si se preconizeaza ca vor dura 20 de luni. La final, dupa refacerea completa a structurii, timisorenii si oaspetii sai vor putea petrece in Bastionul renovat zile si seri predominant culturale. Se vor putea vizita muzee, iar lumea boema va avea ocazia sa zaboveasca in cluburi si cafenele literare sau, pe timp de vara, la terase.
Va ramane Timisoara oras-cetate, cu functie militara prioritara, sau va deveni oras civil modern cu functii economice si social-culturale determinante?"
Ioan si Rodica Munteanu
