Preşedintele Traian Băsescu a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Concret, şeful statului se plânge Curţii Constituţionale pentru că Parlamentul a reglementat prin lege că reprezentantul României la consiliile europene este stabilit de Legislativ. Or, spune preşedintele, această prerogativă îi aparţine, transmite Digi24.ro.
Citeşte şi Băsescu vrea să rupă Pactul de coabitare. „Nu pot să stau la remorca unui mitoman cum e Ponta”
Într-o sesizare anterioară a Curţii Constituţionale privind reprezentarea României la summiturile europene, în 2012, Curtea îi dăduse câştig de cauză preşedintelui Traian Băsescu.
Subiectul reprezentării României la Bruxelles a fost primul punct de confruntare dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta, după instalarea la putere a guvernului USL, în mai anul trecut.
Citeşte şi: Ce se alege de pactul de coabitare?
Potrivit Constituţiei şi a unei decizii a Curţii Constituţionale din 2012, preşedintele este cel care reprezintă România la Consiliul European, dar poate totodată să acorde mandat premierului să îl înlocuiască la această reuniune.
În luna mai 2012, după învestirea guvernului Victor Ponta, premierul a declarat că este treaba Executivului şi a celui ce îl conduce să reprezinte România la consiliile europene, în special când se discută teme economice. Argumentul a fost acela că guvernul este responsabil cu problemele economice şi financiare din România, şi nu preşedintele Traian Băsescu.
Au existat demersuri în acest sens şi în Parlament, care a votat o opinie în care se spunea că premierul ar trebui să meargă la Bruxelles. A fost sesizată şi Curtea Constituţională, care a spus foarte clar că preşedintele este cel care reprezintă România în astfel de ocazii şi că, doar dacă vrea, îl poate mandata pe premier să o facă.
Astfel, la Consiliul European din luna septembrie 2012 a participat preşedintele, dar în mai 2013, în premieră, preşedintele l-a mandatat pe premier să meargă la Bruxelles.
După reluarea procedurii legislative s-au operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, iar, la data de 15 aprilie 2013 Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.
Ulterior, Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, adoptată de Senat, în calitate de cameră decizională, la data de 15 aprilie 2013, a format obiectul cererii de reexaminare înaintate de Preşedintele României. Astfel, la data de 26 aprilie 2013, Preşedintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi, în temeiul Art. 77 alin. (2) din Constituţia României, în vederea punerii în acord a dispoziţiilor legii aflate la promulgare cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012.
În urma reexaminării legii, la data de 23 septembrie 2013, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene pe care, în data de 30 septembrie 2013, Parlamentul a retransmis-o Preşedintelui României în vederea promulgării.
