Băsescu la Berlin: deficit zero în 2013 şi euro în 2015

corespondenţă de la Berlin

Preşedintele Traian Băsescu s-a aflat ieri la Berlin, într-o vizită oficială efectuată la invitaţia omologului său german, Christian Wulff. Băsescu a fost totodată primit şi de cancelarul Angela Merkel, discuţiile purtându-se de altfel pe fondul complicării, în ajun, a crizei din Europa, prin şubrezirea dramatică a poziţiei Italiei pe pieţele internaţionale.

Un motiv în plus pentru ca liderii României şi Germaniei să abordeze la Berlin chestiunea recapitalizării băncilor şi a raportului dintre băncile-mamă şi subsidiare.

Cancelarul Angela Merkel a reiterat că, în contextul recentului acord stabilit la nivelul UE, politicile băncilor-mamă faţă de subsidiarele pe care le au în alte ţări vor fi atent monitorizate.

Un lucru considerat esenţial la Bucucreşti, din perspectiva nevoii de a evita orice şoc pe piaţa bancară internă. Tot ieri, Traian Băsescu a reconfirmat faptul că România îşi menţine ţinta aderării la euro în 2015. Afirmaţia şefului statului a fost salutată de Angela Merkel, care a mai adăugat că apreciază efectul avut până acum de măsurile de austeritate luate de guvernul de la Bucureşti.

De aceleaşi aprecieri beneficiază şi eforturile suplimentare făcute de autorităţile române pentru aderarea în trepte la Schengen, deşi Bucureştiul nu a primit încă o dată certă cu privire la aderare şi nici nu a calmat definitiv nervozitatea celor mai vehemenţi critici externi.

De altfel, Traian Băsescu a insistat şi la conferinţa care a urmat întâlnirii cu Angela Merkel, la care a fost prezent şi ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, că România va continua reformele în justiţie, dar şi restructurarea sectorului public.

În acest din urmă caz, Băsescu şi-a ilustrat intenţiile cu cifre:  numărul angajaţilor va fi plafonat în 2012 la 1,1 milioane. Iar pentru a contura mai clar strategia Bucureştiului, Traian Băsescu a arătat că deficitul bugetar a depăşit în 2010 peste 6%, a scăzut în 2011 la 4,4%, este proiectat pentru anul următor la 1,9% şi la zero procente în 2013. Preşedintele român a avut un mesaj concret şi pentru  investitorii germani: să se implice în privatizarea CFR şi al termocentralelor pregătite de guvern spre a fi scoase la vânzare. „Ne interesează în mod deosebit investitori germani”, a declarat la Berlin Traian Băsescu. Iar dacă tot s-a aflat la capitolul invitaţii, şeful statului a mai adresat una, de data aceasta bancherilor germani, să vină şi să deschidă bănci în România.

Luna trecută s-a împlinit un an de la vizita făcută de şefa Cancelariei de la Berlin la Bucureşti. Atunci, în octombrie 2010, Angela Merkel a venit cu un mesaj clar pentru guvernul român: acela de a întări lupta anticorupţie şi de a lua foarte în serios importanţa eforturilor depuse de partea română în calculele pe care Berlinul şi le face cu privire la acceptarea de noi membri în spaţiul Schengen.

În prezent, chestiunile economice rămân şi ele la fel de presante pentru toată lumea. În timpul întâlnirii de joi de la Berlin, Traian Băsescu şi Angela Merkel au pledat din nou pentru  acţiune concertată în vederea contracarării efectelor crizei economice şi a îmbunătăţirii perspectivelor de creştere. Cei doi lideri au căzut de acord că depăşirea problemelor în ţările actualmente cele mai vulnerabile este în interesul tuturor.

De altfel, determinarea Berlinului s-a făcut auzită şi altă dată, inclusiv prin vocea ambasadorului Germaniei în România, Andreas von Mettenheim.

Într-un interviu acordat României libere la începutul lunii septembrie, diplomatul arăta că „pentru ţările stabile din Europa ar fi mult mai costisitor să nu se implice în salvarea ţărilor aflate acum în impasul creat de criza datoriilor suverane pentru că nu au decât de câştigat pe termen lung”.

În plus, nu mai departe de săptămâna aceasta, Angela Merkel a pledat din nou pentru modificarea tratatelor din Zona Euro pentru ca statele membre să poată fi împiedicate să continue cu deficite fiscale mari.

Românii din Germania

Programul vizitei lui Traian Băsescu la Berlin mai include şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Germania şi cu cei ai comunităţii germanilor originari din România. Oficial, în Germania trăiesc peste 100.000 de români.

Pentru mulţi români, Berlinul reprezintă şi un magnet din perspectiva migraţiei forţei de muncă, iar un domeniu este campion la acest capitol.

Numai în 2010, Colegiul Medicilor a fost solicitat să elibereze aproape 2800 de certificate profesionale pentru medici români dispuşi să lucreze în Europa, iar în prima jumătate a acestui an numărul celor efectiv plecaţi a depăşit 1000.

Evident, Germania este destinaţie predilectă. Nu mai reprezintă o surpriză faptul că una dintre cele mai mari reţele de spitale private din această ţară, Asklepios Klinike, este de câţiva ani unul dintre cei mai constanţi angajatori pentru tinerii medici români, fiind o prezenţă activă la târgurile de profil organizate în ţara noastră.

Un obstacol îl reprezintă limba, o cerinţă-cheie pe agenda angajatorilor, dar dificultăţile sunt surmontabile.

Relaţiile cu Moscova

Germania rămâne o ţară care contează decisiv pentru economia naţională a României, fiind a treia sursă de investiţii străine în ţara noastră, ca volum, şi contribuind cu aproape o cincime din comerţul exterior pe care îl derulează Bucureştiul.

Controversele din jurul aderării ţării noastre la Schengen au pus pe şine diferite cele două ţări, dar interesele comune se reîntâlnesc în mare măsură pe zona contracarării crizei din Europa.

Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Traian Băsescu vorbesc aceeaşi limbă în chestiunea limitării constituţionale a deficitului bugetar la nivelul UE, însă direcţiile strategice ale celor două ţări se nuanţează din nou când vine vorba de sectorul energetic.

În timp ce guvernul român caută insistent, prin implicarea în mai multe proiecte regionale, să-şi reducă drastic dependenţa de gazul rusesc, Berlinul şi Moscova cooperează strâns, iar zilele trecute cele două capitale au inaugurat gazoductul submarin Nord Stream.

Proiectul de peste 7,4 miliarde euro a fost demarat în 2005 de fostul cancelar, Gerhard Schroder, şi actualul premier rus, Vladimir Putin, iar în 2011, la finalizarea lui, a fost considerat de Angela Merkel un „model exemplar de cooperare între Uniunea Europeană şi Rusia”, asta în contextul în care Germania a decis să renunţe la energia nucleară.