Dacă acum 10 ani Traian Băsescu era omul care aduna în jurul lui elita intelectuală a țării, mizând pe spiritul liberal al oamenilor cultivați, astăzi președintele se întoarce spre periferia oportunistă de unde a cules-o pe Elena Udrea tot în urmă cu 10 ani.
Cum a reușit Elena Udrea să-l mute pe Traian Băsescu de pe o orbită pe alta? Ce ascendent are asupra lui? Cum de l-a făcut să-și abandoneze instinctul politic, fără să-și dea seama că devine ridicol?
În lumea politică și jurnalistică se vorbește despre relația specială dintre Băsescu și Udrea care s-ar baza atât pe interese financiare comune, cât și pe sentimente foarte puternice, dar nimeni nu a putut furniza până acum nici un fel de dovezi. Totuși orbirea lui Traian Băsescu în fața acestei femei frumoase și pragmatice ar putea fi în sine o dovadă a clevetirilor, dacă nu cumva la mijloc este și un calcul care să-i asigure liniștea în viitorul post-prezidențial.
Președintele își pune destinul politic în mâinile Elenei Udrea, deși e greu de crezut că ea ar ști ce să facă în ipoteza puțin probabilă că ar ajunge șef al statului. A făcut oare Băsescu un exercițiu de imaginație: cum ar fi primită Udrea la o întâlnire cu liderii UE sau NATO? Cum ar arăta președinta PMP acolo? Despre ce ar vorbi? Cum ar negocia ea securitatea României? L-ar angaja consilier pe Traian Băsescu? Sau dimpotrivă l-ar abandona ca pe o haină veche? Seamănă Udrea cu vreunul dintre șefii de stat din lumea occidentală sau mai degrabă este modelul în oglindă al populistei și cochetei Cristina Kirchner, președinta peronistă a Argentinei? Ținuta, biografia politică și discursurile Elenei Udrea sunt copiate de la Buenos Aires nu de la Washington, Berlin sau Bruxelles. Oare președintele nu-i vede limitele favoritei sale?
Există o dependență inexplicabilă care îl ține legat pe Traian Băsescu de Elena Udrea și care i-a creat o vulnerabilitate despre care se vorbește și în unele cancelarii vestice. Reputația lui de negociator și cunoscător în intimitate a geografiei politice este deja pătată de această dependență pe care și-o expune în fața națiunii, eliberat complet de prejudecăți.
Traian Băsescu este primul președinte care a spart cercul omertei, în care politicienii se acopereau unii pe alții, chiar dacă la suprafață se atacau și se disprețuiau reciproc. Se teme oare șeful statului de răzbunarea vechiului sistem, pe care credea că l-a asanat? Vrea să facă un târg cu ajutorul Elenei Udrea pentru a-și asigura spatele înaintea unor vremuri tulburi?
Intrarea Elenei Udrea în cursa prezidențială va acoperi ecranele, fiindcă în afară de Victor Ponta este singura care prin pârghii indirecte poate controla importante canale mediatice. Ea va deveni astfel unicul exponent vizibil al dreptei și va face din Băsescu subiectul central al campaniei electorale, o tactică prin care i s-ar putea deschide lui Ponta drumul spre Palatul Cotroceni, inclusiv prin fărâmițarea PDL, unde mai mulți lideri de filiale au anunțat deja că o vor susține, vulnerabilizând și alianța PNL-PDL.
În spatele disputelor, Udrea își va păstra însă bunele relații cu Ponta și cu oamenii lui de casă, de care o leagă întâmplări și istorii mai noi și mai vechi, pe care Traian Băsescu le cunoaște. Aceste conexiuni inedite l-ar putea arunca pe șeful statului în noroiul din care s-a ridicat împotriva relațiilor transpartinice în urmă cu 10 ani. Rămâne oare Traian Băsescu alături de Elena Udrea din romantism sau din pragmatism?
