Aproximativ 88% dintre români consideră că Guvernul ar trebui să sprijine activităţile artistice şi artiştii, potrivit Barometrului de Consum Cultural 2014, înformează Mediafax.
„Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local” oferă informaţii despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populaţia se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esenţial în dezvoltarea strategiilor locale şi regionale.
Pentru cea mai mare parte a publicului larg, autorităţile centrale (88% – Guvernul) şi autorităţile locale (87% – administraţiile publice locale) sunt cele care ar trebui să sprijine activităţile artistice şi artiştii în România. Mediul privat şi societatea civilă reprezentată de ONG-uri sunt menţionate de 56% dintre respondenţi, iar companiile multinaţionale, de 52% dintre participanţii la cercetare.
De asemenea, capitolul care analizează sprijinul public pentru activităţi artistice a cercetat şi percepţiile şi atitudinile întâlnite în rândul populaţiei privind artiştii şi persoanele active în sectoarele culturale şi creative.
Pentru 56% din populaţie, artiştii sunt „destul de respectaţi” în România. Acest procent nu este însă consistent cu perspectiva ca propriul copil să urmeze o carieră într-un domeniul cultural. Astfel, în legătură cu atractivitatea, din punct de vedere parental, a unei profesii în cadrul sectoarelor culturale, doar 14% dintre respondenţi îşi doresc ca ai lor copii să urmeze o carieră în actorie, 12% să devină arhitecţi, 10% – jurnalişti, 9% – muzicieni, 7% – fotografi, 6% – regizori de film şi 5% – realizatori de programe de televiziune.
Cel mai des întâlnit răspuns cu privire la tipul de muncă asociat artiştilor face referire la activităţile muzicale. Fie că este vorba de compoziţie sau interpretare, fie că este vorba de domenii ce ţin de „cultura înaltă” (operă, operetă) şi de „cultura de masă” (interpreţi pop, lăutari etc.), pentru 45% dintre respondenţi statutul de artist are legătură cu domeniul muzicii.
Actoria şi activităţile din zona artelor plastice se plasează pe poziţiile a doua, respectiv a treia, cu procente foarte apropiate (27% şi 25%). În ceea ce priveşte artele plastice, cel mai des întâlnit răspuns a fost „pictura”, urmat de „desen”. Alte procente importante sunt reprezentate de răspunsurile ce vizează domeniul coregrafiei (11%), al sculpturii şi olăritului (8%), al scrisului (7%) şi teatrului (4%).
În ceea ce priveşte practicarea, ca modalitate de petrecere a timpului liber, a anumitor activităţi ce au conţinut artistic sau creativ, cel mai des întâlnită opţiune este desenul/ pictura (6%), urmată de muzică/ dans (fiecare cu 4%).
Pentru ediţia din 2014 a Barometrului de Consum Cultural, volumul eşantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a conţinut un boost de 840 de persoane din Bucureşti, care a produs un subeşantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.
Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat, luni, „Barometrul de Consum Cultural 2014”, cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.
