Circula pe internet o petitie semnata la aceasta ora probabil de cateva mii de intelectuali din Romania si din Italia. Este un protest impotriva cretinei escalade, mediatice si politice, care contribuie la alimentarea xenofobiei antiromanesti din peninsula. si presa, si politicienii, din ambele tari, dar parca mai abitir in Italia, au tot adaugat, au umflat lucrurile, au exagerat importanta unor fapte diverse. Presa din Italia, si nu doar cea berlusconiana, a esuat lamentabil inchipuind un adevarat "fenomen" infractional ce s-ar fi abatut peste peninsula, adus de imigrantii romani. si deseori a uitat sa spuna cum li se da foc apartamentelor unde locuiesc romanii, numai fiindca s-a ajuns la incitare iresponsabila. Mult mai diverse sunt opiniile internautilor; peste doua milioane de afisari apar daca cereti informatii pe tema "i romeni". Presa din Romania, parca mai putin partinitoare, are totusi partea ei de vina. Degeaba Laura Vasiliu insista ca nu vrea sa dea proportii penibilului incident de la hotelul torinez, unde niste politisti habauci au luat-o la interogatoriu in pijama, chiar in camera de hotel, inchipuindu-si ca au prins-o pe Matta Hari… si acest subiect a fost supralicitat, din nou, cu tot luxul inutil de amanunte, chiar in acele publicatii ce reproduceau rugaminea actritei. Ai zice ca toata lumea vrea scandal. Singura masura de bun-simt a fost alcatuirea unor unitati de politie mixte, romano-italiene, care au inceput sa aresteze chiar in mediul infractionar activ. Daca o complexa retea de falsificatori de carti bancare a fost destramata si s-a pus mana chiar pe aparatura cu care se fura, putem spera ca se va reveni la dimensini normale. Adica la lupta impotriva banditismului, nu la instigare rasiala. Dar asa cum evolueaza deocamdata lucrurile, nu s-ar zice ca "responsabilii" se gandesc la sutele de mii de romani care vor continua sa traiasca in Italia si dupa acest val de intoleranta; sau la zecile de mii de italieni stabiliti pe la Cluj, pe la Arad sau prin alte parti. In Italia, din considerente de lupte politice interne, au fost scoase la iveala tot felul de statistici din care s-ar putea intelege ca placida peninsula, ferita pana atunci de crime, de furturi sau de alte delicte cu caracter mafiot, s-a trezit brusc infractionata de romani, mai cu totii niste tigani. Daca e sa discutam cu statisticile in mana, sa ne uitam si la altele – vine si spune profesoara Camillia Miglio, de la departamentul de Studii comparatistice a Universitatii din Neapole (dansa a lansat petitia in Italia): crimele si infractiunile din Italia sunt la cotele cele mai scazute in ultimele doua decenii, iar cele mai multe crime cu premeditare au loc chiar in sanul familiilor. Deci familiile cu probleme sunt un mediu criminal mai de temut decat cel mafiot sau cel al imigratiei. De ce? Asta e alta discutie. Cert este ca nimic nu justifica, spune profesoara, acest triunghi negru – violenta, propaganda, deportari – care a ajuns sa creeze un fel de stare de urgenta si sa desemneze tapi ispasitori, ca in alte vremuri de trista memorie. Deci Camillia Miglio stie sa compare nu doar temele literare, dar si strategiile politicienilor, cand sunt la ananghie, cand manipuleaza, cand li se vede incompetenta. Nici unii nu ezita sa iasa pe sticla televizorului, daca e sa aiba cateva clipe de mediatizare, simuland indignare sau strigand ca nu se mai poate, fara sa se intrebe "ce se va intampla maine, cand ura ramasa in urma lor va continua sa fermenteze", alimentand inclusiv fascismul latent. Nu ma mira ca aceasta petitie porneste din mediul universitar (in Romania o lanseaza o celebra italienista, profesoara universitara Smaranda Elian de la Universitatea din Bucuresti).
Si inainte de schimbarea regimului din Romania, dar mai cu seama dupa, mediile universitare italiene si mediile intelectuale in general se angajasera deja cu toate fortele in studierea si difuzarea culturii romanesti. Daca la Barri se scriu teze despre scoala Ardeleana, daca la Pisa, la Torino sau la Roma numerosi studenti italieni lucreaza pe texte romanesti, traduc sau uneori dezvolta cercetari de anvergura, la originea acestor programe sunt profesorii lor italieni devotati "romanismului": Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Gisèlle Vanhese, pana mai ieri Luisa Valmarin, sau Rosa del Conte s.a. Ei si altii ca ei au conceput pentru cunoasterea romanilor in peninsula o adevarata opera pedagogica de lunga durata. si spera ca ea sa se multiplice, sa nu fie desfigurata. Intelectualii italieni ne-au fost totdeauna apropiati. Prin 1981, la staruintele profesoarei Bianca Valotta, nepoata lui Iorga, soseau sa ne viziteze la Uniunea Scriitorilor doi celebri scriitori italieni, Claudio Magris si Umberto Eco. Dar intalnirea nu era deloc pe placul oficialilor damboviteni. Politrucii culturali au mutat-o, fara sa anunte pe nimeni, la Muzeul de Istorie a partidului. Dupa multe peripetii cu taxiurile, scriitorii italieni si cei romani tot au reusit sa se intalneasca. Nu a trebuit sa le explicam italienilor ce se intamplase. In momentul cand, mandru nevoie mare sa-l avem, ii intindeam lui Eco exemplarul primei sale editii italiene din Numele trandafirului, sa-mi scrie o dedicatie, celebrul semiotician mi-a semnat-o, dar mi-a si facut cu ochiul! Nu-mi venea sa cred. Era si acela un limbaj, cel al complicitatii solidare.
Dinu Flamand este scriitor stabilit la Paris
