» Oamenii de stiinta din Romania sunt suparati pe Guvern si pe Ministerul Educatiei pentru ca, spun ei, din putinii bani care vin in domeniu, cea mai mare parte se duce catre profesorii universitari, desi cercetarea "adevarata" se face in institutele nationale.
» Nici protestele in strada, nici greva foamei liderului sindical al cercetatorilor nu au convins Guvernul sa scoata mai multi bani din buzunar pentru acest domeniu.
» Explicatia pentru dezastrul din Cercetare: banii sunt manevrati de profesorii din fruntea organismelor de conducere si de ministrii-profesori cu pretentii de cercetatori.
Conflictul bugetar dintre universitari si cercetatori s-a sfarsit cu infrangerea celor din urma. De fiecare data, in fiecare an. In vreme ce, la inceputul lunii martie, ministrii Cercetarii din Uniunea Europeana au adoptat, la Bruxelles, o recomandare prin care indemnau tarile membre UE sa investeasca mai mult in cercetare si inovare pentru a iesi cu fata curata din criza economica, Guvernul Romaniei a decis sa dea cercetarii stiintifice mai putini bani decat anul trecut si decat in anii anteriori. De ce a procedat Executivul asa nu-si explica nici macar cei din conducerea Autoritatii Nationale pentru Cercetare stiintifica (ANCS), care au misiunea de a elabora, aplica, monitoriza si evalua politicile in cercetare-dezvoltare.
Invinsii din razboiul cu bugetul se asteptau sa piarda lupta si stiu exact si strategia aplicata de castigatori: cei care conduc cercetarea de la centru sunt profesori, cele mai multe fonduri pentru domeniu s-au dus la universitati, toate proiectele de cercetare romanesti in parteneriat cu institute europene sunt evaluate de o comisie de profesori. "Evaluatorii proiectelor sunt deopotriva cercetatori din institute de cercetare si profesori universitari, selectati pe criterii de competenta", a raspuns conducerea ANCS, prin consilierul Liviu Miron.
Putinii bani pe care i-a primit Cercetarea din buzunarul Guvernului – circa 1,2 miliarde lei pentru proiecte deja antamate, de 2,2 miliarde de lei – au fost suplimentati cu sume virtuale sub denumirea "credite de angajament". Adica bani pe care ii pun institutele din propriul buzunar si, cu putin noroc, s-ar putea sa-i recupereze, prin decontare, de la autoritatile care dirijeaza cercetarea. "Angajezi lucrari, finantezi totul din banii tai si, la sfarsitul lunii ianuarie 2010, statul iti da banii inapoi. Institutele nu au bani proprii pentru asemenea proiecte, pentru ca, prin lege, nu au voie sa aiba profit. Cine ne da noua bani pentru cofinantare de proiecte, in aceasta perioada de criza?", intreaba retoric George Epurescu, cercetator stiintific gradul III la Institutul National de Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiilor.
"Fondurile pentru cercetare pe anul acesta au fost impartite astfel: universitatile au primit de cinci ori mai multi bani decat anul trecut, ONG-urile de 3,4 ori mai mult, SRL-urile cu activitate de cercetare – care sunt de fapt firme-masca ale universitarilor – de patru ori mai multi bani, iar pentru institutele nationale doar s-a triplat alocatia de la buget fata de anul trecut", citeste dintr-un dosar Radu Minea, seful Federatiei Sindicatelor Lucratorilor in Cercetare-Proiectare din Romania (FSLCPR).
Dezastre ministeriale
Nici un ministru, spun cercetatorii, nu le-a fost favorabil. Mircea Sbarna, "fost ofiter de Securitate, aghiotantul Elenei Ceausescu", fost sef al Directiei Generale Integrare Europeana si Relatii Internationale din MEC, si-a facut doua ONG-uri prin care "a sifonat toti banii din Cercetare", spune Minea. serban Constantin Valeca (PSD), fost ministru delegat pentru cercetare, a contrasemnat in 2003 hotararea de guvern de privatizare a institutelor de Cercetare, care au ajuns falimentare sau au fost deja vandute la fiare vechi. Mircea Miclea (PD) a imprumutat pentru invatamantul superior 10% din fondul si asa mic al Cercetarii din 2004 si nu le-a mai dat banii inapoi; Mihai Paunica, director general la Buget, Finante, Patrimoniu si Investitii in MEC, a trecut ANCS in subordinea MEC si bugetul Cercetarii a intrat in componenta celui acordat ministerului; Anton Anton, ca fost presedinte al ANCS, a inventat criterii de finantare care i-au dezavantajat clar pe oamenii de stiinta in detrimentul profesorilor, legiferand conditia ca banii pentru programul-nucleu de cercetare sa fie in functie de numarul de doctori din fiecare institut; Ecaterina Andronescu "este un dezastru", isi pun cercetatorii mainile in cap.
Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007-2013 (PN II) nu este facut pentru cercetatorii stiintifici, iar banii din finantarea pe competitii in PN II sunt impartiti inechitabil, spun cercetatorii stiintifici: o finantare pe Cercetare si restul pe universitati, dar – explica Radu Minea – si acea finantare pe Cercetare, ca sa o poti obtine tu, ca institut, trebuie sa faci parteneriat cu o universitate. Altfel, nu esti eligibil. Conducerea ANCS nu vede o problema in asta, explicandu-ne, fara a preciza cine a stabilit regulile jocului, ca "«infratirea» cu o universitate se face prin participarea la competitii la care recomandarea prin pachetele de informatii este sa participe in consortii, entitati de cercetare-dezvoltare, agenti economici sau unitati din administratia publica locala sau centrala".
In plus, se plang cercetatorii, fiecare program din cadrul PN II este coordonat de cate un organism condus de profesori universitari: AMCSIT – Agentia Manageriala de Cercetare stiintifica, Inovare si Transfer Tehnologic din Universitatea Politehnica Bucuresti; CNCSIS – Consiliul National al Cercetarii stiintifice din Romania; CNMP – Centrul National de Management Programe – si altele, toate primind acest "job" prin atribuire directa. Reprezentantii ANCS spun ca nu toate programele PN II sunt coordonate de organisme conduse de profesori universitari si dau exemplul CNMP, coordonat de domnul director general dr. ing. serban Panaitescu.
Bursele pentru doctoratura – 1.800 de lei lunar – sunt platite din bugetul Cercetarii, desi cel care devine doctor nu este obligat sa vina in cercetare dupa terminarea pregatirii, isi exprima Radu Minea o alta suparare. Intrebati despre aceasta stare a legislatiei, sefii Autoritatii de Cercetare au raspuns evaziv: "Bursele doctorale sunt sustinute atat din fonduri structurale, cat si de la buget. Posesorii de doctorate pot lucra in institute de cercetare, in universitati sau in mediul privat. De asemenea, sunt liberi sa opteze pentru a lucra oriunde in Uniunea Europeana".
Fara a pune la socoteala expertii romani care aleg sa ramana in strainatate, unde cercetarea este bine finantata si se lucreaza cu tehnologii foarte noi, numerosi cercetatori angajati la institutele din Romania au constatat ca proiectele si descoperirile lor stiintifice nu au cautare pe piata autohtona, ci ii intereseaza mai mult pe straini. ANCS nu are o explicatie a acestei stari de fapt, multumindu-se sa spuna, sec, ca "sistemul national de cercetare-dezvoltare este, prin legislatia actuala, permisiv in egala masura la competitii si pentru institutele nationale de cercetare-dezvoltare, si pentru institutele si unitatile de cercetare stiintifica din subordinea ANCS sau a altor institutii centrale".
Cercetatorii despre ministrul care se ocupa de domeniul lor: "Andronescu joaca in divizia judeteana, noi jucam in Liga Campionilor"
Dosarul pe care un cercetator il depune pentru a aplica la un proiect, pentru un concurs pe un post in cercetare-dezvoltare sau pentru acordarea unui grad stiintific trebuie sa includa un CV cuprinzand si o lista cu lucrari stiintifice al caror autor este aplicantul. Prestigiul revistei in care apar rezultatele cercetarilor da articolelor un asa-numit factor de impact. O revista cu factor de impact 2 este mai putin importanta fata de una cu factor de impact 8. Mai multi cercetatori gradul III de la INFPLR au publicat studii in reviste cu factor de impact 2 si spun ca "foarte multi profesori si-au inventat reviste de categorie B pe la universitati ca sa aiba unde publica, sunt recunoscute de CNCSIS, dar nu si la nivel international". La astfel de reviste, un articol stiintific primeste un factor de impact 0,2, deci pentru un punct sunt necesare cinci articole publicate. "Ecaterina Andronescu are 28 de articole de 0,2 puncte, publicate – cele mai multe – in reviste de categorie B, recunoscute doar pe plan national, deci fara valoare in Cercetarea internationala. Ea joaca in divizia judeteana, noi jucam in Liga Campionilor", rezuma unul dintre tinerii doctori in fizica. Ministrul nu pare a avea ceva de comentat in fata acestor afirmatii, de vreme ce solicitarea "Romaniei libere", trimisa acum mai bine de o luna la Ministerul Educatiei, a ramas, pana acum, fara nici un raspuns.
» Cheta pentru Cercetare: 110,2 milioane lei
Cabinetul primului-ministru a donat 658.000 de lei pentru Cercetare, Camera Deputatilor si-a rupt din portofel 652.000 de lei, Senatul a fost mai darnic – a dat Cercetarii 8,9 milioane de lei –, iar Ministerul Dezvoltarii Regionale a donat 100 milioane de lei pentru contracte de cercetare-dezvoltare derulate in cursul acestui an. Radu Minea spune ca mai exista o propunere, aceea de suplimentare a creditelor de angajament pentru 2009 cu suma de 620 milioane de lei, pentru cresterea competitivitatii economice prin cercetare si inovare. Din aceasta suma, 300 de milioane vor fi asigurate de la buget, iar 320 din venituri proprii, care nu exista in fapt, ci sunt – ne-a explicat Radu Minea – bani care ar trebui sa vina printr-un program de fonduri structurale.
