În cele câteva săptămâni de la schimbarea conducerii primăriei, la Galaţi au fost dezvăluite mai multe cazuri în care au fost cheltuite sume importante pe lucrări edilitare existente doar pe hârtie sau care sunt nefuncţionale.
Cazul cel mai flagrant este cheltuirea a peste 2,3 milioane lei pentru o staţie de epurare a apelor uzate din care nu există decât o fundaţie de beton îngropată în pământ. Noul primar al oraşului, Marius Stan a şi depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, în care cere anchetarea mai multor funcţionari ai primăriei pentru „săvârşirea infracţiunii de fals şi uz de fals pentru recepţia şi plata de către Primăria Galaţi a unor lucrări a căror materializare în teren nu există”. În acest caz este vorba de construirea unei staţii de epurare la care urma să fie racordată reţeaua de canalizare a blocurilor ANL din cartierul Siret.
Primăria a încheiat cu Unicom SA Galaţi un contract în valoare de 3.062.917 lei pentru executarea lucrării „LTE Cartier Siret – Staţie de epurare”. Lucrările urmau să fie executate în regim de credit furnizor, primăria făcând plăţi eşalonate în funcţie de stadiul de execuţie. Se întâmpla în august 2005. Doi ani mai târziu, a fost încheiat un act adiţional între primărie şi Unicom SA, prin care se confirma că până la 01.01.2007 nu începuseră lucrările şi se preciza că Unicom avea un „rest de executat” în valoare de 3.062.917 lei, adică valoarea integrală a contractului. Firma a început lucrările, iar Primăria Galaţi a început plăţile eşalonate. Potrivit unui comunicat al primăriei, prima plată s-a efectuat pe 15.10.2007, iar ultima plată pe 24.12.2009. În total primăria a plătit 2.277.833 lei, în 38 de tranşe. Administratorul Unicom SA, Doru Pârlătescu, spune că are documente justificative ce dovedesc că lucrările plătite de primărie au fost efectuate. Dar acum, după aproape trei ani de la ultima plată, pe locul pe care trebuia să fie staţia de epurare este doar un maidan.
Lucrări sistate de războiul Galaţi-Brăila
Staţia de epurare, mai bine zis atât cât se construise din ea, a dispărut fără ca funcţionarii din Primăria Galaţi să bage de seamă. Lucrările au fost oprite din 2008 până în 2010, din cauza disensiunilor politice. Cartierul Siret şi implicit staţia de epurare se află pe cele 1.000 ha din judeţul Brăila, transferate prin HG 512/2002 de Guvernul Năstase de la ADS în patrimoniul municipiului Galaţi. Cartierul de 1.000 ha ar urma să unească Galaţiul şi Brăila, despărţite de o distanţă de 14 km. Preşedintele CJ Brăila, Gh. Bunea Stancu, şi majoritatea politicienilor din Brăila nu sunt de acord ca Galaţiul să îşi construiască un cartier pe teritoriul judeţului Brăila. Cum cartierul este al Galaţiului, iar autorizaţiile de construire le dau cei din Brăila, în 2008 Inspectoratul de Stat pentru Construcţii Brăila a oprit lucrările la blocurile ANL, dar şi la staţia de epurare pentru că nu exista autorizaţie de construcţie emisă de CJ Brăila.
S-a furat staţia de epurare
Lucrările au fost reluate în 2010, după ce Primăria Galaţi a câştigat în instanţă, dar tot atunci au fost oprite din nou. Zona în care era amplasată staţia, pe malul brăilean al Siretului, este zonă inundabilă şi a şi fost inundată în iulie 2010. Lucrările au fost sistate şi potrivit administratorului Unicom, Doru Pârlătescu, din 2010 şi până în prezent Primăria Galaţi nu i-a dat nici un răspuns în ceea ce priveşte continuarea acestora. Între timp, tot ceea ce se construise din staţia de epurare a dispărut, rămânând doar fundaţia, acoperită de aluviuni. Restul s-a furat.
În cele câteva săptămâni de la schimbarea conducerii primăriei, la Galaţi au fost dezvăluite mai multe cazuri în care au fost cheltuite sume importante pe lucrări edilitare existente doar pe hârtie sau care sunt nefuncţionale.
Până la recepţia lucrărilor conservarea şi paza trebuiau asigurate de către Unicom SA. Abandonarea contractului de către beneficiar timp de peste doi ani este în sine un litigiu comercial. Între timp, Unicom SA a intrat în insolvenţă şi pe rolul Secţiei Comerciale a Tribunalului Galaţi sunt zeci de dosare în care creditorii încearcă să-şi recupereze sumele datorate de firmă.
Primul dosar datează din iulie 2009. La rândul ei, Unicom avea de încasat bani de la stat. Spre exemplu, firma executase până la finisaje campusul şcolar din oraşul Târgu Bujor, dar nu şi-a încasat banii pentru că în 2009 Guvernul Boc a oprit programul de construire a campusurilor şcolare demarat de Guvernul Tăriceanu în 2008.
Situaţia e complicată. Indiferent care va fi soluţia în dosarul penal, în cel mai bun caz Primăria Galaţi s-ar putea înscrie în lungul şir de creditori, alegându-se cu praful de pe tobă.
Alt dosar penal se profilează în jurul unei lucrări edilitare „istorice”, canalizarea din zona str. Prelungirea Brăilei-Valea Ţiglinei.
Prin sistematizarea stahanovistă a zonei, edilii comunişti au întrerupt circulaţia apelor freatice şi în zonă s-au produs mai multe surpări ale carosabilului.
În 1995 şi 2009, primăria a avut două tentative de construire a unor magistrale de canalizare care să preia apele freatice pentru stabilizarea terenului, dar ambele tentative au eşuat. „Am făcut o expertiză tehnică, acea canalizare de pe Prelungirea Brăilei este inutilizabilă pentru că este mult mai sus decât nivelul apelor. Este făcută, fără nici o utilitate, de ICMRS, care a lucrat şi a încasat şi banii. Am demarat o anchetă, un audit intern şi ne rezervăm dreptul de a ne adresa organelor care trebuie să recupereze prejudiciul”, spune primarul Marius Stan.
