Ungaria își extinde influența nu numai în centrul Europei, dar este preocupată și de granițele Bosniei, mai ales de Republica Srpska.
Viktor Orban s-a întâlnit recent cu președintele sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, la Banja Luka, în Republica Srpska, parte a statului Bosnia Herțegovina, care mai cuprinde și Federația Bosnia-Herțegovina a musulmanilor bosniaci și a croaților.
„Suntem recunoscători pentru înţelegerea Ungariei faţă de Republika Srpska şi suntem întotdeauna aici pentru a-i primi pe bunii noştri prieteni”, a declarat Milorad Dodik, care în prezent este reprezentantul sârbilor în cadrul preşedinţiei centrale a Bosniei şi Herţegovinei, formată din trei membri.
Dodik a declarat, după întâlnire, că Republica Srpska şi Ungaria îşi continuă „cooperarea excelentă”.
Ungaria prin premierul Viktor Orban poartă grija deciziilor ce ar putea schimba granițele Bosniei
Înainte de a se deplasa în entitatea sârbă din Bosnia, Viktor Orban s-a întâlnit cu înaltul reprezentant al comunității internaţionale pentru Bosnia, germanul Christian Schmidt.
Schmidt a avertizat în această săptămână că Bosnia se confruntă cu „cea mai mare ameninţare existenţială” de la sfârşitul războiului civil din 1992-1995 dintre sârbi, croaţi şi musulmani, care s-a încheiat cu un acord de pace prin care Bosnia a fost împărţită în două entităţi autonome, Federaţia Bosnia şi Herţegovina şi Republica Srpska, sub un singur guvern şi instituţii centrale.
Schmidt a afirmat că acest lucru ar încălca Constituţia şi Acordul de pace de la Dayton (1995) şi „ar echivala cu o secesiune fără a o proclama”.
Liderul sârbilor bosniaci a anunțat în repetate rânduri că are intenţia de a-i scoate pe sârbi din statul comun.
El a lansat recent o nouă ofensivă secesionistă, ameninţând să retragă Republika Srpska din instituţiile centrale, precum armata şi sistemul judiciar.
Washingtonul i-a transmis la finele lunii septembrie un avertisment liderului sârb din Bosnia, Milorad Dodik.
Reprezentantul sârb al preşedinţiei colegiale bosniace, Milorad Dodik, s-a întâlnit cu emisarul SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, la trei zile după ce anunţase formarea „în câteva luni” a unei armate a sârbilor din Bosnia.
„ Ameninţările de secesiune şi un recul în privinţa reformării instituţiilor de stat sunt contrare Acordului de pace de la Dayton (SUA) care a pus capăt războiului intercomunitar din Bosnia (1992-1995, soldat cu 100.000 de morţi)”, i-a spus lui Dodik subsecretarul adjunct al Departamentului de Stat, potrivit unei postări a Ambasadei SUA la Sarajevo.
Milorad Dodik a spus la începutul lunii octombrie că va propune ca parlamentul RS să adopte o lege în baza căreia aceasta să se retragă din acordurile privind crearea unor instituţii naţionale ca forţele armate, agenţiile de securitate şi autorităţile judiciare.
Deşi Dodik a explicat atunci că acest lucru va întări autonomia RS în cadrul Bosniei-Herţegovina, el a asigurat acum că scopul este o „disoluţie paşnică” şi şi-a exprimat încrederea că armata Bosniei-Herţegovina nu va reacţiona.
„Ştiu că niciun sârb din cadrul forţelor armate nu va accepta să ia parte la o acţiune militară împotriva Republicii Srpska. Cred că nici majoritatea croaţilor nu vor face acest lucru”, a spus el.
Ceilalţi doi membri ai preşedinţiei tripartite, Sefik Djaferovic (bosniac) şi Jeliko Komsic (croat), au atenţionat că o tentativă de acest fel va determina un răspuns prompt.
„Dacă comunitatea internaţională nu reacţionează, forţele statului vor răspunde cu orice preţ, pentru că disoluţia se exclude. Nu se va permite secesiunea niciunui centimetru din Bosnia-Herţegovina”, au transmis cei doi.
În acest context tulbure, vizita lui Viktor Orban în Republica Srpska, învăluită în mister, deschide noi perspective ale jocului internațional în care este implicată Ungaria.
Recent, ministrul de externe maghiar, Peter Szijarto, a numit cooperarea de la Vișegrad „sufletul politicii externe ungare”, subliniind că împreună Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Slovacia au obţinut succese în legătură cu probleme pe care nu le-ar fi putut aborda singure.
Nu se mulțumește cu atât. Vrea să fie influentă și în Balcanii de Vest.
Ungaria este de ceva vreme unul dintre susținătorii extinderii UE în Balcanii de Vest, după cum a fost unul dintre marii susținători ai integrării României în structurile europene și euro-atlantice. Dorea „spiritualizarea frontierelor”, după spusele lui Nicolae Titulescu, pentru a-i aduce pe toți maghiarii din interiorul Arcului Carpatic în spațiul liberei circulații.
În mod paradoxal însă, pe cât se consideră o țară de frontieră, dar și o insulă, înconjurată de națiuni neînrudite, pe atât de mult Ungaria se vrea a fi o punte între Est şi Vest, un cap de pod către ţările Europei Occidentale, o răscruce a Europei danubiene.
Butoiul cu pulbere din Balcani e gata să ia foc. Ungaria mai pune puțin praf de pușcă pe granițele Bosniei, una din noile țări din Balcani!
