Azilul acordat lui Gregorian Bivolaru este considerat de APADOR-CH o palma pentru sistemul judiciar romanesc. „Intreg cazul este o palma la adresa sistemului judiciar romanesc. El denota faptul ca justitia din Romania nu a fost capabila sa convinga o instanta suedeza de acuzatiile pe care i le aduce unei persoane”, a declarat Diana Calinescu, director executiv al APADOR-CH. Singura autoritate care ar fi oportun sa actioneze pentru repararea greselii ar fi CSM-ul. „Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui sa-i traga la raspundere pe cei care au instrumentat atat de prost un dosar”, a mai spus Calinescu. Si Ministerul Justitiei i-a transmis presedintelui CSM, Dan Lupascu, o adresa prin care ii solicita sa dispuna masurile necesare pentru verificarea modului in care au fost si sunt respectate drepturile in cauzele privindu-l pe Gregorian Bivolaru. Suedia este obligata sa pastreze confidentialitatea moti-velor care au stat la baza acordarii de permis de sedere pentru Gregorian Bivolaru pe teritoriul sau. Pe de alta parte, daca Bivolaru ar deveni cetatean suedez, azilul este revocat. Acelasi lucru se intampla in situatia in care yoghinul s-ar intoarce in tara. Si presedintele CSM, Dan Lupascu, sustine ca decizia de acordare de catre Suedia a statutului de azilant lui Gregorian Bivolaru „ar trebui sa ingrijoreze pe toata lumea”. El a declarat ca inspectorii de la CSM verifica procedurile in cazul Bivolaru, iar in maximum doua saptamani va fi finalizat un raport. „Sub aspectul unor proceduri legale, iata unde s-a ajuns. Si asta trebuie sa ne ingrijoreze pe toti.” Directorul Directiei de drept international din cadrul Ministerului Justitiei, Razvan Radu, a declarat ca admiterea cererii de azil politic a lui Bivolaru de catre autoritatile suedeze nu poate avea impact in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. „Suedia, membra a UE, a sustinut ca Romania indeplineste criteriile politice, criteriile impuse la Copenhaga, fapt intarit de altfel si in Raportul de tara pe 2005, document care nu exclude cazuri izolate, care se pot intampla in orice stat democratic”, a spus Razvan Radu. Acesta a afirmat ca in legislatia suedeza pentru straini termenul de „azil” inseamna permis de sedere pe motiv ca cetateanul strain este refugiat.
Legea suedeza mai spune ca „refugiat” este acel strain care se considera persecutat pe diverse motive, cum ar fi religie, politica, apartenenta la anumite grupuri sociale. Purtatorul de cuvant al MISA, Eduard Frenti, a declarat ca „lui Gregorian Bivolaru i s-a acordat drept de rezidenta permanenta cu statut de refugiat, ceea ce este echivalent cu statutul de azilant. Hotararea nu poate fi atacata cu recurs si Gregorian Bivolaru nu poate fi extradat din Suedia”. In cadrul unei conferinte de presa sustinute ieri, reprezentantii MISA nu au putut preciza daca Bivolaru ar putea solicita cetatenia suedeza sau daca va renunta la cea romana.
