Spitalele iesene se confrunta cu un fenomen care pare sa scape de sub control odata cu adancirea crizei economice. Foarte multi varstnici sunt "uitati" in spitale de rudele apropiate, unii fiind luati dupa cateva saptamani de la externare sau dupa cateva luni. Cele mai multe cazuri de acest gen se inregistreaza la Spitalul "Sf. Spiridon", care este si cea mai mare unitate sanitara din Moldova. Situatii similare au fost inregistrate insa si la Spitalul de Urgente "Sf. Ioan" si la Spitalul de Neurochirurgie. "Aceste cazuri sunt semnalate lunar si se inregistreaza in majoritatea spitalelor iesene, dar cu precadere in trei unde s-au inregistrat cazuri mai multe. Avem mari probleme in momentul externarii, mai ales ca pe raza judetului Iasi sunt foarte putine institutii de ajutor social pentru batrani", a declarat purtatorul de cuvant al Directiei de Sanatate Publica Iasi, Marius Voicescu.
Metoda de abandon este, de fiecare data, aproape acelasi: batranul ajunge in spital cu o afectiune acuta dupa ce un vecin milostiv a chemat ambulanta. Cat timp este internat, iar cadrele medicale fac totul pentru a-l salva, nici un membru al familiei batranului nu calca pragul salonului. Apoi, cand vine vorba de externare, situatia se complica si mai mult. De la inceputul acestui an, doar la Spitalul "Sf. Spiridon", din cele 140 de cazuri ajunse in atentia asistentului social, 34 au implicat persoane cu varste de peste 55 de ani. La Spitalul de Urgente 17 batrani au fost lasati acolo de la inceputul anului, iar la Neurochirurgie sunt in prezent patru oameni in varsta care sunt in grija personalului din spital. "Am facut si ancheta sociala pentru a le gasi rudele, dar si acestea sunt foarte sarace. Cred ca ar trebui instituit un program special pentru astfel de cazuri", a precizat purtatorul de cuvant al Spitalului de Neurochirurgie Iasi, dr. Florin Gramada.
Cea mai varstnica persoana abandonata la Spitalul "Sf. Spiridon" este o femie de 72 de ani, din Ciurea. Batrana a ajuns in luna martie la spital cu insuficienta cardiaca, diabet si hipertensiune. Dupa ce au tratat-o si s-au asigurat ca poate merge acasa, medicii s-au vazut pusi intr-o situatie dificila – nimeni nu o mai cauta pe batrana. Fiica ei, pe care asistentul social a sunat-o in incercarea de a rezolva cazul, a fost cat se poate de transanta: "Sa o aduca acasa pe mama cine a chemat ambulanta". "Mai ales in cazul acestor pacienti, trebuie sa ne asiguram ca vor fi ingrijiti cum se cuvine si la domiciliu. Nu putem sa ii trimitem cu ambulanta acasa si sa ii lasam apoi in drum. Cineva trebuie sa se ocupe de ei", a explicat dr. Diana Cimpoesu, medicul sef al UPU-SMURD de la Spitalul "Sf. Spiridon".
La aproximativ 125.000 de pensionari pentru limita de varsta, in municipiul Iasi nu exista in prezent decat trei camine de batrani, doua de stat si unul gestionat de o fundatie non-profit. "Doar patru fundatii non-profit au drept obiect de activitate oferirea de servicii sociale si medicale varstnicilor. In Marea Britanie, spre exemplu, intr-o regiune administrativa asemanatoare cu judetul Iasi, Gloucestershire, cu o populatie de 824.000 de locuitori, functioneaza nu mai putin de 282 de case de ingrijiri sau camine pentru batrani. 78 dintre acestea sunt specializate pe ingrijiri medicale, in timp ce restul sunt echivalentul caminelor din Romania, oferindu-le varstnicilor cazare, masa, asistenta medicala si tot felul de activitati", a declarat purtatorul de cuvant al Directiei de Asistenta Sociala Iasi, Tiberiu Bantas.
