Iranul ceruse ca reuniunea de miercuri să fie consacrată clarificării procesului de negociere înainte de abordarea examinării unui acord, estimând că „încrederea a fost pierdută” la precedentul ciclu de discuţii. O referinţă la modificările aduse textului acordului la cererea Franţei, la 9 noiembrie. Atunci, aşa cum se ştie, negociatorii nu au ajuns la un acord. Şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a anunţat ieri „discuţii serioase şi detaliate” cu omologul său european, Catherine Ashton, pentru ajungerea la un „acord definitiv” asupra programului nuclear al Iranului.
Miercuri, ghidul suprem Ali Khamenei acuza Franţa că „a cedat SUA” şi „s-a aşezat în genunchi în faţa Israelului” împiedicând încheierea unui acord privind programul nuclear iranian la precedentele negocieri de la Geneva. Declaraţii calificate ca „inacceptabile” de către preşedintele francez, François Hollande şi care „complică negocierile”. „Iranul va trebui să dea răspunsuri, nu provocări”. Khamenei a pus presiune pe preşedintele Hassan Rohani, la originea politicii de apropiere de Occident, de la venirea sa la putere în iunie. Ghidul suprem a explicat că negociatorii iranieni, înaintea reluării negocierilor de la Geneva, au primit consemnul de a respecta „liniile roşii” asupra programului nuclear al Teheranului. Aceste linii roşii sunt în special îmbogăţirea uraniului pe sol iranian şi refuzul închiderii sitului subteran de îmbogăţire de la Fordow. „Iranienii nu vor ceda nici unei presiuni”, a declarat Khamenei adăugând că „trebuie să se ştie că naţiunea iraniană respectă toate naţiunile lumii, dar va pălmui agresorii într-un mod pe care nu îl vor uita niciodată”. Nu a uitat să ameninţe Israelul, „stat pe cale de dispariţie”. Dacă respingerea existenţei statului evreu este o constantă a politicii iraniene, de la instaurarea Republicii islamice, această frază enunţată chiar înaintea deschiderii negocierilor, riscă să complice discuţiile de la Geneva, unde puterile occidentale repetă că doresc garantarea securităţii Israelului în cadrul unui acord cu Iranul.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a reafirmat că pentru ţara sa „adevărata soluţie” a problemei constă în oprirea îmbogăţirii uraniului şi a centrifugelor de către Iran. Iar preşedintele rus, Vladimir Putin, un aliat al Teheranului, şi-a exprimat speranţa ca o soluţie „reciproc acceptată” să fie găsită rapid între Iran şi marile puteri la negocierile de la Geneva. Secretarul de Stat american, John Kerry, a afirmat că SUA nu vor accepta un acord care pentru Teheran ar fi un mijloc „de a câştiga timp” cu scopul dezvoltării capacităţilor sale nucleare şi „care nu va răspunde cu adevărat îngrijorărilor fundamentale”.
Un acord negociat ar putea fi prima piatră a unei uimitoare cooperări între Washington şi Teheran, estimează analiştii occidentali. Reuniunea care a debutat la Geneva este potenţial istorică. Una dintre cele care pot bulversa echilibrul unei întregi regiuni. 11 ani după descoperirea în Iran a unui program atomic clandestin, care a provocat cea mai mare criză diplomatică de la debutul acestui secol, spinosul dosar nuclear iranian ar putea găsi o rezolvare. Grupul 5+1 şi Iranul s-au reunit la Palatul Naţiunilor din Geneva pentru a treia rundă de negocieri de la alegerea preşedintelui iranian, „moderatul” Hassan Rohani.
Balet diplomatic
Miza este majoră, având în vedere că în cazul unui acord între comunitatea internaţională şi Iran, Orientul Mijlociu ar intra într-o relativă acalmie. Dar în cazul unui eşec, aproape nici un obstacol nu va putea bloca noi sancţiuni contra Iranului, întărind scenariul loviturilor aeriene militare. Importanţa evenimentului a fost ilustrată de intensul balet diplomatic dintr-o parte în alta a planetei în zilele premergătoare reuniunii. Pentru prima oară în zece ani, un prim ministru britanic s-a întreţinut marţi la telefon cu liderul de la Teheran. David Cameron şi Hassan Rohani au evocat „progrese semnificative” în negocierile privind dosarul nuclear, chiar dacă mollahul „moderat” a reamintit premierului britanic că ţara sa „va apăra cu fermitate drepturile sale şi va refuza orice discriminare”. Optimismul era evident şi la Roma, unde şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif se afla în trecere marţi, în drumul spre Geneva.
Experţii sunt de acord că şansele sunt reale la Geneva în special pentru că SUA sunt hotărâte. De mai multe luni americanii discută în secret cu iranienii asupra termenilor unui acord negociat în dosarul nuclear. Proiectul de text bilateral a fost pus pe masă acum două săptămâni, la precedenta reuniune de la Geneva, înainte ca Franţa să-l respingă, se zice supărată că nu a fost pusă la curent. După două zile de negocieri intense, Grupul 5+1 a căzut de acord asupra unui text comun ce va fi prezentat iranienilor. Există însă puncte de dezacord, dar preşedintele american, Barack Obama, nu este îngrijorat. A cerut marţi senatorilor să dea o şansă negocierilor, ştiută fiind voinţa Senatului american de a vota în decembrie noi sancţiuni contra Teheranului cu scopul plierii responsabililor iranieni. Or, aceste măsuri, dacă vor fi adoptate, vor condamna orice acord.
În cazul unui nou fiasco, revenirea la Teheran a delegaţiei iraniene fără să prezinte ghidului suprem ridicarea parţială a sancţiunilor, va face jocul conservatorilor, majoritari în Parlament şi care vor profita pentru a ataca strategia de deschidere a noii puteri moderate. Şi preşedintele Rohani nu va avea altă opţiune decât să adopte o linie mai radicală, cea a Iranului sub Ahmadinejad, arată un diplomat iranian.
