Radu Berceanu explică într-un interviu acordat ziarului nostru cum i-a cerut UE să pună taxe pe autostrăzi, dacă vrea să mai primească bani. Ministrul ne dă o veste proastă: autostrada Nădlac-Constanţa nu va fi gata nici măcar în 2012, jumătate urmând să fie încă în şantier. Regii asfaltului, mai spune Berceanu, nu au culoare politică, dar au efecte pozitive asupra economiei.
Mai avem regi ai asfaltului?
R.B.: I-am avut întotdeauna şi o să îi avem tot timpul, aşa cum sunt şi în alte ţări, şi în alte domenii. Nu se pune problema să avem nişte societăţi româneşti sau străine care patru ani să lucreze, iar patru să stea că a venit o guvernare de altă culoare. S-a dovedit, presa a scris, că, vrând-nevrând, şi pe vremea lui Băsescu şi a lui Mitrea, şi a lui Orban, şi a mea au fost contracte cu aceste companii, care nu sunt portocalii, roşii sau galbene. Ele nu au neapărat culoare politică. Există regi şi ai băuturilor răcoritoare sau ai presei. Pot să vă spun că unele firme româneşti – nu vă spun care, am şi eu părerile mele – lucrează mult mai bine din toate punctele de vedere decât firmele străine. Când am mers pe şantierul de la Calafat-Vidin, pe toate utilajele s-a pus înainte de a veni noi un abţibild cu AZVI-VIMAC (firmele spaniole care fac lucrările), deşi ei nu au nici un utilaj. Am ochiul format şi mi-am dat seama. Avem colosal de multe firme din toate colţurile Europei, dovadă că le place aici. Şi să ştiţi că au creat anumite „apucături” în România mai intâi firmele străine, iar românii când au ajuns mai mărişori s-au luat după străini. Am avut o discuţie cu domnul comisar Hahn (austriacul Johannes Hahn, comisionarul pentru politici regionale – n.r.) şi i-am zis: înţeleg că avem o problemă din cauza corupţiei, dar şi noi suntem o bucăţică din UE, deci aveţi o problemă undeva în Uniune, veniţi să luaţi măsuri. De ce în România la 100 de licitaţii sunt 150 de contestaţii, iar în Austria la dvs., sunt două?”. L-am întrebat ce firme sunt prezente în Austria şi mi-a zis că doar austriece, nu germane, nu maghiare, nu spaniole ca la noi. La noi vin toţi. I-am invitat pe cei de la UE să vină să organizeze ei licitaţiile, de la caiete de sarcini până la desemnare, şi apoi să ne povestească cum e cu contestaţiile şi corupţia sau cum este cu preţurile.
Aţi invocat recent constrângeri ale Comisiei Europene care obligă la taxarea autostrăzilor în România. O astfel de directivă a CE nu există. Cum explicaţi?
R.B.: În discuţiile din ultimele săptămâni, oficialii europeni au ridicat o nouă problemă, pe care ei o consideră importantă. Nu este o directivă UE, într-adevăr, însă noi trimitem la ei toate proiectele spre aprobare şi ei au dreptul să pună orice probleme. Avem trei porţiuni de autostradă în lucru către Constanţa şi două porţiuni la Arad, plus alte foarte multe porţiuni între Nădlac şi Sibiu în proces de aprobare, toate cu finanţări consistente din fondul de coeziune. Oficialii europeni ne-au spus că ne dau bani gratis de la contribuabilii UE, dar nu vor ca autostrăzile construite din aceşti bani să rămână neîntreţinute la nivel european. Cei care aprobă aceste cereri au spus: pe acestea trimise la noi, în valoare de 462 milioane euro, vi le aprobăm dacă faceţi o declaraţie publică prin care să anunţaţi că puneţi taxe şi folosiţi fondurile astfel strânse pentru întreţinere; ulterior aşteptăm şi o strategie completă în senul ăsta până la aprobarea următoarelor proiecte. Ideea că am putea să le spunem că o să luăm bani de la Ministerul Finanţelor să întreţinem autostrăzile ar fi fost neserioasă, deoarece de 20 de ani nu primim suficienţi bani. Sumele strânse din taxarea autostrăzilor vor fi folosite numai la întreţinerea autostrăzilor.
Va fi o concesiune a autostrăzilor existente? În ce fel?
R.B.: E posibilă varianta concesiunii serviciului de întreţinere a autostrăzii şi de colectare a taxelor, dar există şi alte variante. Putem face o licitaţie internaţională în care firma care câştigă să facă operarea şi reparaţiile, iar noi să le dăm banii. Există şi varianta în care concesionarul încasează tot, inclusiv veniturile de la staţiile de carburanţi sau restaurante, şi face întreţinerea autostrăzii, iar noi îi dăm diferenţa dintre încasări şi un anumit nivel al veniturilor stabilit prin contract sau primim suma care depăşeşte acest nivel.
Veţi renunţa la rovinietă? In Europa nu prea există ţări în care să se plătească şi o vinietă pe drumuri naţionale şi o taxă pe autostrăzi. Excludeţi posibilitatea perceperii concomitente a acestora?
R.B.: Nu avem o decizie, nu am vreo anumită direcţie prestabilită. Vă garantez însă că nu o să facem un sistem care să nu mai existe nicăieri. Facem studii care vor fi gata în 3-6 luni şi care ne vor recomanda mai multe variante. Vom alege un sistem deja existent în Europa, dar adaptat la nivelul financiar din România, în care să nu inventăm nimic. Sistemul va presupune taxe plătite direct proporţional în raport cu timpul sau lungimea parcursă, deci nu pauşal din buget. Va fi simplu de folosit de către plătitori şi colectori. Eu ştiu că varianta dorită de toată lumea e să avem vreo 4.000 de km superîntreţinuţi şi să nu plătim nicio taxă, dar aşa ceva nu se poate şi nu există nicăieri. Oricum, întreţinerea autostrăzilor se plăteşte şi acum, dar se plăteşte pauşal, de la buget, de către toţi românii: plătesc şi cei care folosesc autostrada şi cei care nu o folosesc şi nu o să o utilizeze niciodată – ceea ce este incorect.
Românii afirmă că mai întâi trebuia să le daţi autostrăzile apoi să le taxaţi. În plus, afirmă că plătesc prea mult, şi taxe de autostradă, şi rovinietă, şi impozite pe maşină, şi accize pe benzină.
R.B: Până una-alta, nu plătesc nici taxă, nici rovinietă. Sunt convins că încasările noastre din vinietă sunt cel mult 70%. Hai să nu ne mai speriem şi să aşteptăm să vedem ce zice studiul. Totul va fi public. Eu vă întreb în ce ţară s-a întâmplat aşa ceva: cineva să aibă de pe planeta Marte bani de autostrăzi şi apoi, după ce le-a construit, să zică: „acum trebuie să daţi banii”. Pretutindeni autostrăzile sunt făcute fie cu banii din taxele plătite de cei care le utilizează, fie cu banii daţi de toată populaţia, prin taxele plătite la buget, în cazul ţărilor care îşi permit. Cu problema asta
m-am confruntat când eram ministrul Industriilor şi când toată lumea credea că gazul e ceva gratis sau aproape gratis, care vine pe o ţeavă. Eu le dădeam exemplul filmelor mute cu Charlie Chaplin, când lumina era pe gaz, iar acesta băga doi bănuţi în contor. Străinii s-au obişnuit cu ideea că totul costă pe lumea asta, iar noi nu. Eu aş putea să vă spun că dacă toţi banii de care vorbiti dvs, care se strâng din partea asta legată de drumuri, ar veni înapoi la rutier, am avea servicii excepţionale, autostrăzi excepţionale. Dar atunci nu ar mai ajunge banii la pensii, la sănătate, la învăţământ. Accizele pe carburanţi nu finanţează în buclă scurtă drumurile, ci merg la bugetul general şi ajung la sănătate, armată, pensii, salarii, în conformitate cu hotărârea Parlamentului.
Poate şi românii ar plăti dar nu vor să plătească deoarece consideră că banii publici se fură?
R.B.: Sigur că au fost multe relatări de genul acesta şi sunt convins că populaţia nu are încredere că banii publici sunt 100% cheltuiţi corect, dar pot să spun că nici în Austria populaţia nu are încredere. În Germania tocmai a fost dat afară pe probleme de corupţie marele reformator al Căilor Ferate Germane. Sunt sigur că un procent din populaţie e convins că se fură. Noi avem o mare plăcere să găsim vinovaţi, explicaţii pentru orice. Oamenii zic: nu vă dăm, că nici voi nu ne daţi”, după formula mai veche „statul se face că ne plăteşte, noi ne facem că muncim”. E un cerc vicios, care trebuie spart undeva. Dacă populaţia aşteaptă nişte guvernanţi despre care să nu mai poată exista în presă afirmaţii de genul acesta, nu îi vor găsi căci şi presa e tot românească şi are nevoie de subiecte. Guvernanţii, cât ar fi ei de buni, lucrează tot cu materialul clientului. Cât priveşte pe cei care se uită în Ungaria pot să vă dau exemplul că acolo vinieta e 128 de euro pe an, la noi e 24 de euro pe an pentru un autoturism. Un bilet de metrou e 1,1 euro la Budapesta, la noi 1,25 lei! Si australianul şi birmanezul vor servicii bune şi ieftine, numai că unii îşi dau seama că trebuie să contribuie cu disciplină la ele. Noi am avut turci şi fanarioţi care ne-au condus, alţii au avut noroc să îi conducă englezii. De aici a ieşit prin zona asta, carpato-danubiano-pontică, stilul ăsta sudic. Trebuie să fim conştienţi de el, să zicem hai fraţilor să ne adunăm ideile, să ne punem forţele la un loc, nu numai să spunem că guvernanţii sunt proşti şi nimeni altcineva nu are nici o vină. Copilul japonez învaţă în clasa I-a că Japonia e o ţară săracă, că nu are de niciunele şi că trebuie să muncească, să fie ordonat, samd. Elevul român învaţă că ţara noastră e o ţară bogată, care are plaiuri, câmpii mănoase, bogăţii naturale, toate de-a gata. De aici pornim pe drumuri diferite, totul este diferit între noi şi ei. Să vă dau un exemplu: haideţi cu mine pe DN1 să vedeţi cum duminica după-amiază într-o singură parcare putem să avem două tone de gunoi, pentru că unii care vin de la munte sau de la vilele de la Snagov, stau câte trei zile pe acolo, strâng tot gunoiul şi pe urmă îl pun în portbagajul Touareg-ului, aruncă munţii de gunoi în parcare. Ei nu îşi fac contracte de ridicat gunoiul de la vilă, iar în parcările unde îl aruncă vin câinii şi împrăştie gunoiul din saci peste tot. Reportajele se vor face despre
CNADNR care nu are grijă să întreţină parcările, nu despre nesimţirea unora. Dorim să avem tot felul de lucruri ca în ţările europene, dar să nu avem constrângeri cum le au ei şi să nu avem nici un fel de contribuţii. Aceasta nu se poate chiar dacă vine un ministru miracol.
Autostrada Transilvania este un proiect fără ieşire? Ce faceţi cu el, ce planuri aveţi?
R.B.: Această autostradă e necesară,dar contractul e o nenorocire. In ianuarie 2009 i-am spus foarte limpede firmei Bechtel că, deoarece nu avem proiecte de autostrăzi aprobate UE şi nici măcar autoritatea de management a fondurilor europene pentru transporturi acreditată de UE (Berceanu il acuză pe Orban pentru aceasta – n.r.), putem să lucrăm ceva pe buget. Ce s-a început, să se termine (tronsoanele 2B Câmpia Turzii-Gilău şi 3C Suplacu de Barcău- Borş). În niciun caz, ferească Dumnezeu, să facem altceva decât aceste două porţiuni în aceste condiţii contractuale, căci ar fi o foarte are greşeală financiară. Au un contract în care pot să facă tot ce vor, în care noi plătim orice la costuri uriaşe. Eu merg pe varianta finalizării celor două porţiuni, pentru că sunt stadiu avansat. În rest, merg pe ideea să ne oprim şi în momentul în care există surse de finanţare, să se facă licitaţie internaţională cu preţuri şi condiţii normale. Sau să ia Bechtel în finanţare, cum a fost înţelegerea iniţială, cu preţurile respective. Banii de la buget (singura sursă de finanţare a acestei autostrăzi – n.r.) vor merge pe priorităţile anunţate, anume: mai intâi pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă, apoi pentru cele cu finanţare europeană rambursabilă (BEI, BERD etc) şi, dacă mai rămâne ceva, pentru cele finanţare numai de la buget. Dintre acestea, în ordine banii merg la proiectele care sunt în condiţii bune, cu preţuri bune, aproape de finalizare. Apoi la cele cu preţuri bune, în curs de finalizare. Şi abia la urmă la cele în condiţii şi cu preţuri proaste, cum e Bechtel. Drept urmare, sunt cam ultimii.
Când se va definitiva Autostrada Nădlac-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa de pe Coridorul IV pan-european?
R.B.: Răspunsul e: „când vor românii, când suntem dispuşi să dăm banii şi să facem toate lucrurile necesare”. Există porţiuni a căror realizare e o necunoscută ca timp, vă dau exemplu Deva-Orăştie. Caietul de sarcini a fost făcut în 2007, m-am întors în 2009 şi de abia în 2010 s-au terminat contestaţiile la acesta. O să dăm în cel mult o săptămână câştigătorul şi vom intra în etapa necunoscută ca durată, a contestaţiilor. În funcţie de aceste lucruri, de la Nădlac la Sibiu şi de la Piteşti la mare putem avea porţiuni de autostradă în funcţiune sau şantiere cu lucrări finalizate cel puţin 50%, la sfârşitul anului 2012. Eu vreau ca în martie 2011 pe toate porţiunile acestei autostrăzi, în afară de Sibiu-Piteşti, să se lucreze. La toate avem formule de finanţare. Pentru Sibiu-Piteşti organizăm o concesiune cu sprijinul BEI, BERD, la care să înceapă lucrările în 2012.
“Dacă populaţia aşteaptă nişte guvernanţi despre care să nu mai poată exista în presă afirmaţii de genul acesta, nu îi va găsi, căci şi presa e tot românească şi are nevoie de subiecte.”
“Regi ai asfaltului am avut întotdeauna şi o să avem tot timpul, aşa cum sunt în alte ţări şi în alte domenii.”
“De la Nădlac la Sibiu şi de la Piteşti la mare putem avea porţiuni de autostradă în funcţiune sau şantiere cu lucrări finalizate cel puţin 50%, la sfârşitul anului 2012.”
“I-am invitat pe cei de la UE să vină să organizeze ei licitaţiile, de la caiete de sarcini până la desemnare, şi apoi să ne povestească cum e cu contestaţiile şi corupţia sau cum este cu preţurile.”
