Primarul orașului Anina a declarat că Puțul Numărul 1 al fostei Întreprinderi Miniere Anina ar putea deveni obiectiv turistic, dacă autorităţile locale şi cele judeţene vor reuşi să acceseze fonduri europene, informează Agerpres.
„Noi am reuşit să cumpărăm de la lichidator întregul ansamblu – Puţul 1, un ansamblu de monumente istorice de Clasă A şi, prin urmare, am demarat proiectul privind conservarea şi transformarea acestui patrimoniu într-un Muzeu al Banatului Minier, proiect la care participă şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. În acest sens, am contractat firme de arhitecţi din Alba Iulia şi din Bucureşti. Proiectul se derulează pe două planuri, unul de suprafaţă, pentru a se putea reabilita clădirile-monument, şi unul de subteran, pentru a se putea folosi galeria de aducţiune, pentru ca turistul să intre prin galerie şi să ajungă în puţ, pe o platformă belvedere, de unde să urmărească traseul de exploatare folosit înainte vreme”, a declarat primarul.
Valoarea proiectului este de circa 3,5 milioane euro, fapt pentru care administraţia orăşenească intenţionează să îl implementeze cu ajutorul fondurilor europene.
Prin intermediul proiectului se doreşte salvarea celor mai vechi clădiri, originale, de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Este vorba de Casa maşinii de extracţie pe aburi, pe care localnicii o numeau Marişca, apoi, din clădirea în care au fost cazanele înainte, se va salva doar partea dintre ziduri, dar şi Casa puţului ori vechiul turn de răcire şi atelierele lăcătuşilor.
De altfel, şi în Strategia de dezvoltare a oraşului Anina este prevăzută şi transformarea zonei într-una turistică, iar un obiectiv care leagă trecutul de prezent, dar şi de viitor, ar fi fosta exploatare minieră, respectiv Puţul numărul 1.
„Proiectul arată extraordinar. Dacă nu se pune în aplicare, din întregul ansamblu nu vom mai putea arăta nimic copiilor noştri din ceea ce a fost şi ar fi păcat, pentru că oraşul nostru datorită cărbunelui şi a minei a prosperat. De aceea ţinem atât de mult la realizarea acestui proiect. Maşina de extracţie cu aburi avea două pistoane care lucrau în tandem. Tamburul maşinii, care a mai rămas, nu a putut fi furat. Maşina a funcţionat fără oprire, din 1911, până în august 1985, cu o singură întrerupere scurtă, de doar o săptămână, când axul maşinii s-a rupt. A fost o maşină foarte bine realizată, la construcţia ei participând meşteri din Germania, din Anglia şi din Budapesta. Marişca este comparată de unii cu maşina de pe Titanic, deşi aceea era construită în patru pistoane. În plus, maşina de extracţie cu aburi avea o putere de 1.200 de cai putere, în timp ce maşina de pe Titanic avea 13.000 C.P. În 1985, a avut loc un accident, moment în care s-a decis înlocuirea maşinii cu aburi, cu una electrică. S-a optat pentru o maşină de producţie URSS, numită de mineri, Nataşa”, a declarat fostul administrator al Minei Anina, Cristian Mosoroceanu.
Statul român a decis închiderea minei după accidentul din ianuarie 2006, în care au murit şapte mineri, deși rezervele de cărbune de ar mai asigura exploatarea pentru o sută de ani, potrivit fostului administrator. Atunci au fost disponibilizaţi minerii rămaşi, iar un an mai târziu, la finele lui 2007, mina s-a închis.
Oraşul Anina este aşezat într-o zonă deosebit de frumoasă, din Banatul Montan, la doar 36 km de municipiul-reşedinţă de judeţ, Reşiţa, la o altitudine de 645 metri. Printre principalele oportunităţi turistice se regăsesc şi prima cale ferată montană din ţară, Anina – Oraviţa, dar şi Cheile Caraşului, Cheile Minişului sau zonele de agrement din apropierea lacurilor Buhui, Mărghitaş şi Miniş.
