Stim de pe acum ca vor fi suplimentate trupele in Afganistan, ca Ucraina si Georgia nu sunt coapte sa se alature NATO. Formularele de aderare pentru Albania si Croatia au fost completate. Pentru Macedonia n-a fost ziua cea mare. Cel mai important: Rusia a fost invitata sa se alature proiectului scutului antiracheta (asumat si de NATO). Ce rost are atunci meciul romano-rus?
Summitul a fost salvat. Aparentele din partea organizatorilor au fost si ele salvate. N-a aparut curcubeul. A fost o aurora. Un arc de lumina, cam glaciala, polara. Compromisuri politice. Discutii aprinse.
Pentru noi insa summitul a debutat cu un denunt al vanzatorilor de tara, care a provocat un adevarat razboi. Cu declaratiile imprevizibile si inflamante ale presedintelui Basescu ne-am obisnuit. Iuteala insa si pe goarnele pedeliste care-i sar in aparare, chiar si atunci cand gafeaza. Ce-i mana la asemenea gesturi? Propaganda electorala pe care presedintele o face in interesul PD-L. In urma mesajului dur al presedintelui Romaniei (de ce s-o fi trezit, tam-nesam, sa atace Tratatul cu Ucraina?), varsandu-si naduful la TVR pe cei "care si-au dat tara pe nerasuflate sau au lasat interesul national dupa usa cand au semnat Tratatul cu Ucraina", intr-o dezbatere tot televizata, in apararea sa a sarit Valeriu Stoica, o adevarata "sluga absoluta".
Incredibil ce-am auzit din gura acestuia: Basescu ar fi facut o simpla evaluare… "in mod elegant". I-a gratulat pe semnatarii tratatului "slugi absolute" si asta inseamna evaluare "eleganta". N-ar fi atacat pe nimeni presedintele, doar le-a zis "slugi absolute". In plus, ar fi fost "o declaratie sincera". In replica la ceea ce i s-a parut lui Stoica "elegant", cel vizat, fostul presedinte Emil Constantinescu, zice ca au fost "afirmatii vulgare si nesabuite". Constantinescu are pacatele lui, dar are meritul de a fi plasat din nou Romania pe harta lumii civilizate.
Basescu a dorit sa se bage in seama, si-a luat masca (era sa scriu "mecla") de indignat, dar si de ipocrit si a inceput sa arunce cu zoaie pe sticla. Intr-un moment in care pe Ucraina se bat si NATO, si Rusia, pozitia sa strategica intrecand-o acum pe cea a Romaniei. Cum vrem sa asistam Ucraina intru aspiratiile sale euroatlantice cu asemenea declaratii? Razboiul rece s-ar putea deplasa mai spre "lacul rusesc", pe langa Insula serpilor. Bush spune calm ca exista puncte in comun, ca razboiul rece s-a incheiat, pe cand Basescu se otareste – "Rusia refuza sa iasa din logica razboiului rece" (in momentul in care Bucurestiul este gazda Summitului Rusia-NATO, iar hotararile NATO depind si de acest parteneriat). In plus, nici
n-am respectat indemnurile Washingtonului de a deveni o punte de legatura cu Rusia.
Pe vremea Tratatului, Traian Basescu era parlamentar, vicepresedinte PD si ministru al Transporturilor. Nu numai ca nu s-a opus Tratatului, dar cu siguranta ar fi fost in stare sa linga podelele NATO numai sa fim primiti, daramite sa nu semnam intelegerea (vazuta la acea vreme drept o renuntare dramatica, nu o concesie). In Parlament a votat sigur in favoarea Tratatului, pentru ca atunci s-a vorbit doar de cativa liberali (si ei din arcul guvernamental) care s-au opus. Toti democratii au votat pentru Tratat. Daca pe presedintele Basescu il macina clauzele Tratatului, de ce l-a votat? Daca era un act politic cu care nu era de acord, de ce a mai ramas ministru? Sunt de acord cu intrebarile incomode, este de apreciat curajul presedintelui de a intreba. Trebuia s-o faca in 1997.
Nu intamplator problema platoului continental si a zonei economice ale celor doua tari a fost plasata in anexe, pentru a se putea ajunge la Haga. Presedintele zice: "Acum mergem la Haga si incercam sa ajustam niste interese legitime". In primul rand, la Haga s-a mers inainte de a ajunge Basescu presedinte, nu "acum". si nu exista o alta solutie decat Tribunalul de la Haga.
Un presedinte reprezinta statul. Or, la noi, chiar presedintele ataca politica externa a Romaniei. Basescu n-ar fi acum gazda Summitului NATO, fudul ca a fost laudat cum conduce tara, daca nu se semna in 1997 Tratatul, cerut Romaniei ca o conditie de acceptare in NATO, pentru a ne dovedi bunele relatii cu vecinii.
Ucrainenii pot jubila ca ne-au pacalit (desi Haga n-a dat inca verdictul), dar si sa-si puna intrebarea: ce fel de partener este Romania daca o face pe ofuscatul infuriat? Ucrainenii stiu cel mai bine ca altii au facut presiuni asupra Romaniei, nu ei.
Cand a fost Iuscenko la Bucuresti, presedintele nostru a tacut malc, s-a umilit in fata presedintelui Ucrainei, a fost chiar slugarnic. Orice explicatie ar da Basescu, nu tine. Este presedintele unei tari NATO, pe cand Iuscenko abia bate la portile NATO. si, chiar daca bate, iar Romania este de acord cu deschiderea usii, presedintele Basescu nu s-a indignat in momentele in care Ucraina a incalcat Tratatul. Sustinator al primirii Ucrainei in NATO, ce-ar fi daca i s-ar reprosa si lui ca exagereaza in relatia cu vecinul nostru, de vreme ce alte tari se opun? Cum insisti pentru primirea Ucrainei in NATO cand relatia cu vecinul este viciata? S-a declansat o controversa inutila.
Una peste alta, Bucurestiul, de summit, n-a fost chiar paralizat. N-a venit nici apocalipsa. N-am avut parte de un curcubeu. Asteptarile summitului au semanat mai curand cu o aurora polara.
Astazi asteptam si mutarea in plic a lui Putin (cu ceva aer siberian?). Va aprecia si el inghetata de Constanta?
