Cantitatea de sturioni din ferma sibiană a ajuns la aproximativ 25 de tone, o adevărată avere.
Una dintre cele mai bănoase afaceri a devenit producția de caviar și de carne de sturioni. După ce România, unul dintre cei mai importanți producători de sturioni din Europa Centrală, a instituit în anul 2006 un moratoriu asupra pescuitului sturionilor din Dunăre, prețurile pe piața europeană au crescut semnificativ. Și asta în contextul în care au scăzut și exporturile de sturioni realizate de statele din fosta URSS.
La presiunea organizațiilor ecologiste, pescuitul de sturioni sălbatici s-a redus semnificativ, în condițiile în care specii precum nisetrul, păstruga sau cega erau amenințate cu dispariția de pe Dunăre sau din Marea Neagră. Inițial, moratoriul a fost instituit până în anul 2015, însă există toate premisele ca el să fie prelungit, deoarece, în contextul prețurilor tot mai mari, braconajul s-a intensificat.
Prețuri în creștere
În acest context, singura sursă legală de sturioni rămân crescătoriile, care devin o afacere tot mai atractivă în contextul prețurilor mari pentru acești pești. De exemplu, 50 de grame de caviar produs în România costă 500 de lei, iar un kilogram de carne de sturion costă minim 11 euro. Iar afacerile cu sturioni au toate șansele să crească semnificativ, în contextul în care specii precum păstruga, nisetrul, cega, nisetrul siberian sau morunul au fost aclimatizate în Transilvania. Este vorba de o fermă din județul Sibiu, din zona Bâlea, care produce și păstrăvi. ”Adaptarea acestor specii la apele de munte a fost o adevărată provocare, pentru că unele dintre ele, cum ar fi păstruga, sunt termofile, iubitoare de ape mai calzi. Însă acum putem spune că experimentul este unul reușit”, a spus Neculai Patriche, șeful Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie, Acvatică, Pescuit și Acvacultură din Galați, instituția care a oferit sprijinul științific pentru ferma din Sibiu. În ferma din Sibiu deja există aproximativ 25 de tone de sturioni, ceea ce reprezintă o adevărată avere pe piața europeană. Însă proprietarii fermei nu vor să vândă sturionii pentru consum, ci pentru a popula și alte ferme care vor fi deschise în Transilvania. Practic, fiecare exemplar de sturion va avea un pedigree și va fi vândut ca reproducător, în contextul în care atât aceste exemplare, cât și descendenții lor vor fi adaptați perfect la condițiile climatice din Transilvania. Fiecare exemplar vândut poate ajunge la câteva mii de euro. Cumpărători sunt tot mai mulți, în contextul în care declinul producției de sturioni sălbatici din țările care mai permit încă pescuitul acestor pești este tot mai evident, iar cererea de caviar și de carne de sturion este tot mai mare, pentru că în țări în curs de dezvoltare, precum China, India, dar și țări latino-americane sunt tot mai mulți oameni care doresc și care își permit să consume aceste alimente de lux. Astfel că sturionii de crescătorie reprezintă singura sursă alternativă care poate satisface cererea în creștere la nivel mondial. De asemenea, crescătoriile de sturioni pot reprezenta și o sursă pentru redresarea populațiilor de sturioni de Dunăre, afectate de construcția hidrocentralelor, care au distrus o parte importantă din habitatul lor natural.
investiție
Cât costă o crescătorie de sturioni
Investiția într-o fermă de sturioni poate ajunge la aproximativ cinci milioane de euro. Bineînțeles, prețul scade dacă investitorii au deja în proprietate terenul necesar. De asemenea, aproximativ 60 la sută din aceste fonduri pot fi obținute cu ajutorul finanțărilor europene. O fermă care ajunge la o producție de 4-5 tone de caviar pe an poate asigura recuperarea totală a investiției într-un interval cuprins între 6 și 12 ani. Pe termen lung, profitabilitatea investiției depășește 20 la sută pe an, spun specialiștii în piscicultură.
Sturionii s-au adaptat la apele de munte din Transilvania
