După vârsta de 40 de ani, mulţi oameni încep să îşi facă griji în legătură cu efectele îmbătrânirii asupra creierului şi se tem să nu îşi petreacă ultimii ani din viaţă căutând mereu cheile de la maşină sau uitând numele prietenilor.
Cartea „Viaţa secretă a creierului adult: Surprinzătoare talente ale creierului de vârstă mijlocie”, scrisă de Barbara Strauch, abordează această problemă, iar veştile sunt surprinzător de bune pentru adulţi. Sigur, creierul poate uita o parte din informaţii o dată cu înaintarea în vârstă, dar în acelaşi timp unele funcţii mintale se pot îmbunătăţi, susţine Strauch, care este editorul rubricii de sănătate de la The New York Times.
Efectele îmbătrânirii asupra creierului
Între 40 şi 65 de ani chiar dacă avem o sănătate bună, creierul nostru poate avea câteva probleme cu memoria pe termen scurt deoarece în această perioadă scade viteza de procesare a informaţiilor şi capacitatea neurotransmiţătorilor, substanţe chimice din creierul nostru. Totuşi, veştile nu sunt numai proaste.
Iniţial, oamenii de ştiinţă au crezut că mintea umană se dezvoltă până în jurul vârstei de 25 de ani, după care intră într-o perioadă de declin. Cercetările recente au demonstrat însă că mintea continuă să evolueze în perioada maturităţii, iar creierul nu pierde 30% din celulele nervoase. Astfel, la 40 de ani putem să facem unele activităţi mult mai bine ca la 20.
Un adult îşi foloseşte mai bine partea raţională a creierului şi poate evalua rapid şi corect o situaţie de criză pentru a găsi soluţii creative la probleme. El are capacitatea de a separa lucrurile bune de cele rele, de a analiza relaţiile sociale şi poate argumenta mai bine un anumit punct de vedere. Cercetătorii de la Harvard au descoperit, de asemenea, că adulţii de peste 40 de ani îşi administrează mai bine bugetul decât tinerii.
Puţini adulţi se mai înscriu însă la facultate la 40 de ani deoarece cred că vor avea probleme cu memoria şi că mintea lor nu mai este la fel de ageră ca la 20 de ani. Studiile arată totuşi, că în tinereţe deciziile sunt impulsive şi de multe ori greşite.
Până la vârsta mijlocie adulţii acumulează diverse experienţe, iar în creier se formează tot felul de conexiuni şi legături, care în viitor ajută oamenii să se descurce mai bine în situaţii diferite. Cercetătorii au observat că oamenii şi animalele au nevoie de câteva informaţii pentru a se descurca într-o situaţie înainte de a o întâlni.
Cum ne putem îmbunătăţi performanţele
Stilul de viaţă, alimentaţia, exerciţiile fizice au un impact enorm asupra sănătăţii creierului. Specialiştii au constatat că exerciţiile sunt cea mai bună modalitate pentru a-ţi îmbunătăţi capacităţile mintale, deoarece acestea ajută la creşterea volumul creierului şi la producerea de noi celule nervoase. Chiar şi atunci când muşchii se contractă, creierul produce substanţe chimice de creştere. Aşadar corpul îţi poate ajuta creierul să se dezvolte.
În ceea ce priveşte jocurile şi exerciţiile de îmbunătăţire a funcţiei cognitive, cercetătorii nu au încă dovezi clare care să susţină această teorie. Totuşi, integramele sau cursurile de limbi străine intensifică activitatea cerebrală, iar în acest mod creierul se extinde şi se modelează. Una dintre cele mai interesante descoperiri este faptul că discuţiile în contradictoriu ajută creierul să reacţioneze, să îşi rafineze argumentele şi să se dezvolte.
Care este rolul relaţiilor sociale
Interacţiunile sociale sunt dificile, dar reprezintă o activitate benefică pentru sănătatea mintală. Cercetătorii au analizat persoanele care locuiau în Miami în apartamente cu sau fără balcoane si au constatat că oamenii care aveau un balcon prin care puteau comunica cu vecinii lor, aveau funcţiile cognitive mai bune chiar şi la bătrâneţe. Un alt studiu a demonstrat că persoanele care fac voluntariat se pare că îmbătrânesc mai bine şi îşi păstrează pentru mai mult timp capacităţile mintale.
Aşadar, criza de vârstă mijlocie sau sindromul „cuibului gol” sunt mituri care nu au niciun fundament real. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că oamenii sunt fericiţi pe deplin în jurul vârstei de 65 de ani, iar bătrâneţea în loc să fie o perioadă de depresie şi declin, este de fapt o cea mai liniştită perioadă din viaţa unui om.
