Sorin Ovidiu Vântu a făcut propunerea săptămânii, cerând o amnistie generală a infracțiunilor de corupție, ca să nu mai fim supuși terorii SRI. Avantajele, în opinia lui ar fi:
- 1. Deblocarea instanțelor si a parchetelor de un număr uriaș de dosare.
- 2. Rezolvarea problemei supra-aglomerării sistemului penitenciar.
- 3. Scăderea costurilor cu intreținerea deținuților.
- 4. Îndreptarea numeroaselor erori judiciare facute de judecatori tâmpiți sau de rea-credință.
Sunt profund impresionată de propunerile astea, mai ales că le-am citit pe Hotnews, reproduse pe larg. Cred că trebuie să fii pușcăriaș ca să ai parte de o asemenea publicitate. Nefiind decât profesor de politici publice, îmi permit să spun că nu sunt neapărat rele, cu niște mici îndreptări. Cum bine au zis șeful statului și ministrul de Finanțe, e o rușine că legea nu ne lasă să recuperăm decât zece la sută din ce spun instanțele să fie confiscat. Iar ce spun instanțele e oricum vârful aisbergului, adică prejudiciul din acel proces. Doar nu vă închipuiți că marii noștri corupți, când în sfârșit ajung din greșeală în fața unui tribunal, stau doar pe averea întemeiată din acel caz modest. Cu alte cuvinte, că au dat un singur tun. E clar, viața lor a fost o canonadă perpetuă, stau pe mult mai mult decât un singur prejudiciu unde au avut ghinionul să îi toarne careva. Ca atare, Societatea Academică din România (SAR) a meditat cu toată puterea ei de expertiză și a ajuns la o propunere nu departe de cea a lui SOV, anume să fie amnistiat cel care dă totul înapoi. Totul, adică totul. Nu putem să-i luăm, nici să-i confiscăm, că nu ne lasă Constituția, aia care e foarte greu de schimbat. Dar cu niște schimbări mici prin coduri putem face să nu mai fie nevoie să le confiscăm noi. Să ni le dea ei, de bună voie și nesiliți de nimeni, ca să nu li se mai ia sutienul, trabucurile și ce mai au. O cotă parte să dăm la DNA, să nu mai depindă de Victorash sau succesori cu bugetul, ca iarna trecută, iar din restul să mai punem în gaura de la pensii, cum au făcut georgienii, că e mare nevoie. Și așa realizăm toate dezideratele lui SOV, nu mai blocăm instanțele, nu mai aglomerăm penitenciarele, scădem costurile la pușcării și prevenim orice erori judiciare. Dai tot ce ai și ești liber- mai semnezi vreo două hârtii că nu faci una sau alta în perioada de probă, de exemplu nu mai candidezi vreo zece ani – și ești ca nou. E adevărat, nu o să mai avem satisfacția să îi vedem cu cătușe, nu o să mai avem seara serial din Parlament cu ridicarea imunității, dar vedeți vă rog și avantajele, o să ne putem întoarce liniștiți la Suleiman Magnificul sau Trădarea. Și vă garantez că va fi mai eficace decât acum, când ne alegem cu discursuri de la Udrea, lacrimi de la Varujan și epistole penitenciare de la Dan Voiculescu. Bașca discursuri de solidaritate de la Traian Băsescu, care plânge că nu au fost numiți niște atlantiști pe la servicii când nu ne povestește că se duce zilnic pe la Elena să nu se creadă cumva abandonată. Atlantiștii, pentru cine nu știe, e un alt cuvânt pentru securiștii pro-occidentali, aripa național-comunisto-orientată din anii optzeci ai secolului trecut, care voiau la Reagan unde nu îi voia nimeni. Triumful persistenței, s-au făcut acceptați până la urmă, dar în acest accident istoric, au sărit o etapă, aia cu Uniunea Europeană, de asta continentul european nu încape în axa lor pe nicăieri, că e o axă deh și pentru bărbați adevărați, de ăia care scot ziariștii de la jihadiști pe bani buni, ce să caute Berlinul în combinația asta, că aia nu fac nici un pas în afara legii.
Ideea de a acorda procurorilor posibilitatea de a negocia libertatea condiționată versus donarea întregului avut fiscului este doar una din cele douăsprezece propuneri neconvenționale ale SAR pentru a relansa România. O puteți citi în detaliu aici. Restul propunerilor le puteți citi dând click pe următoarele linkuri:
I. Ajustarea cotei unice și crearea de locuri de muncă
II. Buna guvernare rămâne cea mai bună strategie de creștere economică
III. Eficientizarea sistemului de achiziții publice
IV. O anticorupție mai profitabilă și mai autonomă financiar
V. Descentralizare asimetrică cu geometrie flexibilă
VI. Finalizarea priorităților în domeniul infrastructurii
VII. Deschiderea pieței de energie regenerabilă pentru
VIII. Stoparea exodului creierelor din domeniul medical cu resurse existente
IX. Deplasarea fondurilor europene din agricultură de la consum spre investiții
XI. Securizarea activității agricole în scopul creșterii productivității
XII. Politica de colectare a taxelor trebuie să treacă de la penalizare la stimulare
Puteți comenta articolele Alinei Mungiu-Pippidi pe romaniacurata.ro.
