Ateii au o viaţă sexuală mult mai bună decât oamenii religioşi care pot fi măcinaţi de sentimente de vinovăţie înainte, în timpul sau după întreţinerea unor raporturi sexuale, conform unui nou studiu realizat la Universitatea din Kansas, conform Daily Mail, citat de Agerpres.
Conform acestui studiu, persoanele care nu cred în Dumnezeu sunt mai dispuse să-şi discute liber fanteziile sexuale cu partenerul, condiţie esenţială a împlinirii acestor fantezii, şi sunt mult mai satisfăcute din punct de vedere al vieţii sexuale. Ambele grupuri de persoane, şi ateii şi cei credincioşi au recunoscut că se masturbează, urmăresc filme pornografice, întreţin raporturi sexuale orale cu partenerii, însă diferenţa dintre grupuri este de natură calitativă.
Persoanele credincioase nu se bucură atât de mult de astfel de experienţe sexuale, fiind cuprinse de remuşcările generate de stigmatul pus asupra sexualităţii de religia pe care o practică.
Acest studiu intitulat ‘Sex şi Secularism’ a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de peste 14.500 de persoane, de către psihologii Darrel Ray şi Amanda Brown de la Kansas University.
Toţi cei care au fost chestionaţi, din ambele grupuri, întreţin relaţii sexuale cu aproximativ aceaşi frecvenţă pe săptămână, deci între grupuri nu se remarcă o diferenţă pe criterii cantitative.
Persoanele credincioase s-au declarat mult mai puţin mulţumite cu viaţa lor sexuală comparativ cu ateii. Cei credincioşi au recunoscut că au uneori sentimente puternice de vinovăţie după consumarea unor acte sexuale.
Persoanele foarte religioase, aşa cum sunt mormonii, înregistrează cele mai ridicate niveluri de vinovăţie după ce întreţin raporturi sexuale. Scorul lor mediu este de 8,19 pe o scară de la 1 la 10. Ei sunt urmaţi la mică distanţă de martorii lui Iehova, adventiştii de ziua a 7-a şi baptişti. Catolicii au un nivel al vinovăţiei sexuale de 6,34, iar luteranii de 5,88.
Prin contrast, ateii şi agnosticii au cel mai scăzut nivel al vinovăţiei – 4,71 şi respectiv 4,81.
Din rândul persoanelor credincioase, ce au fost crescute în familii şi comunităţi religioase, 22,5% susţin că se simt ruşinaţi după ce se masturbează, comparativ cu doar 5,5% dintre persoanele care nu au fost crescute în medii religioase.
De asemenea, 79,9% dintre persoanele crescute în medii religioase fervente au susţinut că se simt vinovate pentru întreţinerea anumitor tipuri de raporturi sexuale şi pentru un anumit tip de dorinţe şi fantezii erotice. Acelaşi sentiment de vinovăţie este resimţit de doar 26,3% dintre cei crescuţi în medii mai puţin religioase.
La fel de îngrijorător este şi faptul că, în cazul copiilor crescuţi în medii familiale religioase, educaţia sexuală se face prin intermediul pornografiei, aceştia fiind prea ruşinaţi să-şi întrebe părinţii.
În schimb cei care şi-au pierdut credinţa, trecând la ateism, au raportat o îmbunătăţire considerabilă a gradului de satisfacţie sexuală.
