Partidul anti-refugiaţi, Alternativa pentru Germania (Afd) a zguduit peisajul politic din Germania cu victorii spectaculoase la alegerile regionale şi intrarea în Parlament pentru prima oară în trei landuri, semn al creşterii nemulţumirii germanilor faţă de politica de azil a Angelei Merkel. Afd are de acum şanse serioase ca formaţiunea sa să intre pe uşa principală în Bundestag după viitoarele alegeri din 2017.
Ascensiunea Afd, un partid care nu exista în urmă cu trei ani, iar în 2015 era pe punctul de a se prăbuşi, este fără îndoială frapantă. Afd a fost fondat în 2013 de un grup de econimişti şi ziarişti care cereau abolirea euro. După demisia, anul trecut, a fondatorului său, Bernd Lucke, partidul a pus accentul pe o campanie contra politicii privind refugiaţii a guvernului şi a cerut reintroducerea controalelor la frontiere. Manifestul electoral al Afd cere de asemenea suspendarea imediată a sancţiunilor contra Rusiei. Săptămâna trecută, Angela Merkel aprecia într-un interviu că partidul populist este un „fenomen temporar”, dar faptul că deja a câştigat intrarea în Parlament, uimește.
Alternativa pentru Germania (AFD), formaţiune populistă considerată de partea dreptei dure, a obţinut rezultate spectaculoase la alegerile regionale de duminică care au avut loc în landurile Baden-Wurtemberg (14,5%), Rhenania-Palatinat (10%) şi Saxe-Anhalt (24%), unde s-a plasat clar ca al doilea partid, în spatele CDU. Incontestabil, alegătorii Afd au dorit să-şi arate opoziţia la nedreptăţile sociale dar mai ales opoziţia faţă de politica guvernului federal faţă de refugiaţi. 13 milioane de germani au oferit un veritabil triumf acestei formaţiuni care înseamnă o înfrângere fără precedent atât pentru Uniunea creştin-democrată (CDU, partidul cancelarului Merkel) cât şi pentru Partidul social-democrat (SPD).
Revers pentru CDU şi SPD
CDU a pierdut două pariuri pe care, în urmă cu o lună, credea că le va câştiga lejer.În Rhenania-Palatinat, candidata sa Julia Klockner (32% din voturi) nu a reuşit să o detroneze pe rivala sa social-democrată Malu Dreyer (36%) şi în Baden-Wurtemberg, care a fost multă vreme unul din fiefurile sale, candidatul Guido Wolf nu a obţinut decât 27%, în spatele fostului ministru-preşedinte, ecologistul Winfried Kretschmann care a obţinut 32%. În Saxe-Anhalt, CDU rămâne în frunte dar a pierdut din voturi şi nu se poate lăuda cu faptul că un număr din alectorii săi a îngroşat rândurile Afd. În ce priveşte SPD, formaţiunea se poate felicita de victoria candidatei sale înRhenania-Palatinat, în schimb a căzut spectacolos în celelalte două landuri, unde a pierdut 10 puncte şi a ajuns pe locul patru, ceea ce poate provoca o adevărată criză în acest partid.
Afd refuză să participe la orice coaliţie şi celelalte partide refuză de asemenea să discute cu formaţiunea extremistă şi ca atare formarea de coaliţii ar putea fi dificilă. În plan naţional, victoria Afd ar putea avea efect invers. Dacă în 18 luni Afd intră în Bundestag cu 10% din voruti sau poate mai mult, nu ar putea fi decât o singură coaliţie posibilă – cea formată din uniunea CDU/CSU şi SPD.
Contra refugiaţilor şi vechilor partide
Paradoxal, poziţia Afd asupra migranţilor rămîne în ceaţă şi opiniile divergente exprimate în partid au fost sancţionate de Frauke Petry în ianuarie considerând că poliţia trebuie, dacă este necesar, „să uzeze de arme” contra refugiaţilor care încearcă să treacă frontiera. „Inclusiv contra femeilor şi copiilor” a precizat una dintre adjunctele ei, Beatrix von Storch, pentru care „anti-islamismul” trebuie de acum să fie „coloana vertebrală” a mişcării. Şeful Afd în Thuringia, Bjorn Hocke, a cărui apropiere cu neonaziştii este celebră, nu a ezitat să se alarmeze de „excedentul populaţiei în Africa” şi a considerat că Europa este pregătită să „primească acest excedent”. În Saxe-Anhalt, Andre Poggenburg, în pofida faptului că face obiectul mai multor proceduri judiciare pentru neplata taxelor, se defineşte ca fiind de centru dreapta. În ultimele zile, a avut grijă să nu mai derapeze, mulţumindu-se să condamne „cartelul partidelor” existente şi a evocat posibilitatea recurgerii la referendumuri, „ca în Elveţia”. Afd nu are încă un program oficial dar Frauke Petry crede că acest partid trebuie, într-un viitor apropiat, să conducă guvernul.
