» Un mestesug vechi de 2000 de ani se dovedeste si astazi o afacere de succes. Vasele din lut realizate de familia Vitos din Miercurea Ciuc se vand bine atat in Romania, cat si in Europa si Statele Unite.
» Intreprinzatorii si-au deschis o fabrica de olarit cu 18 ani in urma. Afacerea a mers atat de bine, incat cei doi au simtit nevoia unei extinderi si au accesat un fond PHARE pentru intreprinderi mici si mijlocii.
» Cererea mare de vase din ceramica pentru treburile casnice este determinata si de consumul mare de alimente ecologice. Acestea trebuie preparate si pastrate in conditii "bio".
O familie de olari din Miercurea Ciuc a reusit, in ultimii 18 ani, sa puna pe picioare o afacere mai putin obisnuita pentru vremurile noastre. Totul se bazeaza pe un adevarat "cocteil". E vorba de o idee romana, veche de 2.000 de ani, pentru fabricarea vaselor din lut, la care s-a adaugat argila romaneasca, cea care permite oalelor sa reziste la foc. La toate acestea au fost adaugati banii europeni, printr-un program PHARE accesat in urma cu opt ani. si uite-asa a rasarit in centrul tarii fabrica de vase din pamant a sotilor Veronika si Laszlo Vitos. Cu siguranta, stiti imaginile in care arheologii descopera azi vechi ateliere de ceramica. Se vad acolo cuptoare si diverse oale care au stat secole intregi ingropate in uitare si tarana, pana sa le vedem noi azi. Dar oamenii de atunci nu creau toate acele lucruri de dragul artei, ci in scopuri cat se poate de practice. Preparau mancarea in vasele din argila si tot acolo pastrau alimentele.
Roata olarului e la mare pret
Acelasi lucru se intampla si azi, ca si in urma cu doua milenii. O fabrica de vase din lut. Aceeasi tehnologie de obtinere a tuturor obiectelor, indiferent ca e vorba de oale pentru ciorba, pentru sarmale sau friptura, ori de ulcioare pentru lapte, de castroane in care sa fie pastrate branzeturile si de platouri pe care sa fie prajite ouale. E adevarat, fabrica pe care am vizitat-o zilele trecute e mult mai mare decat atelierele stramosilor. Vasele se ard in 20 de cuptoare, din care 11 pentru ceramica neagra si restul pentru cea rosie. Dar pana la ardere este etapa obtinerii formelor. De aici incolo, diferentele dintre veacuri dispar. Vasele rotunde prind viata pe antica roata a olarului. Tehnologia moderna isi spune totusi cuvantul in acest caz, pentru ca roata poate fi invartita nu numai cu piciorul, ci si cu ajutorul unui motor.
Talentul e mai important decat tehnologia
Dar ceea ce e mai important nu poate fi inlocuit: mainile si talentul mesterului. Aproape ca te ameteste dibacia cu care lutul e "mangaiat" de degetele omului. Miscari rapide, sigure, fara pic de tremur. Orice greseala inseamna o forma imperfecta. Pamantul rosiatic pare ca aude comenzi nebanuite, atat de usor se ridica, se umfla, se inconvoaie, iar in cateva minute vasul e gata. Produsul obtinut isi gaseste apoi loc pe rafturi, la uscat, pana sa ajunga in cuptor, la ardere. Dar sunt si alte feluri de oale, ovale sau in forma de ciorchine ori solnite, care nu se pot face pe roata olarului. si atunci exista forme speciale, din ipsos, in care lutul e introdus, pentru a fi create astfel obiectele respective, care sunt, la randul lor, puse la uscat, apoi arse.
Reguli de utilizare a vaselor de lut
Exista doua feluri de ceramica la Miercurea Ciuc. Cea rosie este obtinuta in urma arderii normale in cuptor. Dar vasele pot avea si culoarea neagra, obtinuta prin arderea fara oxigen, tot in cuptor. Gazdele ne explica apoi ca pamantul din zona aceasta, pe care il iau dintr-o cariera din apropierea orasului, e bogat in oxid de fier. Tocmai aceasta compozitie da vaselor viata lunga si rezistenta la foc atunci cand se prepara mancarea in ele. Doua reguli se cer a fi respectate de gospodine. Prima e ca vasul trebuie tinut in apa timp de o jumatate de ora inainte de a pune mancarea in el si de a-l baga la cuptor. Apa confera elasticitate lutului. Altfel, e pericol ca oala uscata, in contact cu focul, sa se crape. A doua regula e legata de foc. Oala nu trebuie pusa direct pe flacara, ci pe o tabla din metal. Daca nu se face asa, exista acelasi risc al fisurarii vasului din lut. Vedete locale
Am ajuns fara probleme la casa sotilor Vitos. Toata lumea din localitate ii cunoaste. Sunt un fel de vedete ale urbei. Din exterior, locuinta lor nu-ti spune nimic deosebit, fata de celelalte din jurul ei. Numai dupa ce intri in gospodarie si strabati nenumaratele camere, pline de vase, rafturi, cuptoare si multe alte agregate, si vezi apoi si muncitorii de acolo, iti dai seama ca ai nimerit in inima unei industrii vechi de mii de ani. "Tehnologia de obtinere a vaselor e aceeasi ca in urma cu 2.000 de ani. Compozitia lutului nu a fost modificata. Doar cuptoarele sunt moderne", tine sa spuna patronul. A invatat meseria asta de la niste mesteri din zona, inca de la 16 ani, cand a pus prima oara mana pe lut. Mai tarziu, el si sotia lui au lucrat, pana in 1989, la o cooperativa locala. Acolo faceau tot vase din pamant. Toate plecau, in vagoane, la export. Lucrurile s-au schimbat in 1990, cand Laszlo Vitos a decis sa obtina autorizatie pentru propria firma in care sa fabrice asa-numitele vase romane.
Moda produselor "bio"
Cu cinci ani in urma, alta transformare s-a petrecut in viata familiei de olari. Oamenii au decis sa-si extinda afacerea, iar pentru asta au accesat un program PHARE pentru intreprinderile mici si mijlocii. Valoarea totala a investitiei a fost de 80.000 de euro, jumatate fiind bani europeni, iar restul – scosi de Laszlo Vitos din propriul buzunar. Asa s-a ajuns ca productia sa creasca pana la 3.000 de vase, de diverse forme, pe luna. Dezvoltarea fabricii devenise absolut necesara, in conditiile in care cererea de asemenea marfuri era tot mai mare, atat pe piata interna, cat si pe cea externa. "Toata productia este vanduta, nu avem nimic pe stoc", auzim de la seful fabricii. Tot el ne explica de unde vine dorinta oamenilor de a manca din vase de lut. Exista de ani buni, in Occident, un curent legat de modul de a manca sanatos. Asta nu inseamna doar alimente naturiste, ci si vase din materiale naturale, precum lemnul sau lutul, in care sa fie preparate si pastrate alimentele.
Produsele ajung in Elvetia, Franta, Germania, Italia, Austria si SUA. Cu toate acestea, Laszlo Vitos considera ca piata romaneasca e prioritara, mai ales ca si aici cererea a cunoscut o crestere accentuata, iar o buna parte din productie se vinde in Romania. Ca sa nu fie vreo problema, toata linia de fabricatie a primit unda verde inca din 1997 de la Ministerul Sanatatii, considerandu-se ca vasele din lut nu au nici un efect nociv asupra calitatii alimentelor. Dar lucrurile nu se vor opri aici, fabrica urmand sa treaca printr-o noua etapa de extindere, in viitorul apropiat, cu ajutorul unui alt proiect european, de data asta in valoare de 100.000 de euro.
Formula secreta
Fara ulei sau alte grasimi, mancarea fierbe in vasul de pamant doar in suc propriu. Inventia romana consta tocmai in formula de obtinere a lutului. Peretii vasului sunt porosi, absorbind lichidele, iar de aici pana la formarea aburului nu mai e decat un pas. Mancarea e gatita in acest mediu inchis, capacul avand rolul sau in etansarea vasului. Calitatea lutului romanesc a facut un succes deosebit din formula romana de obtinere a oalelor si tocmai de aici vine si gustul deosebit al ciorbelor sau sosurilor, fripturilor ori sarmalelor – concluzioneaza olarul. Iata secretul unui mestesug vechi de 2.000 de ani care nu numai ca nu va disparea, ba chiar se afla acum in plina dezvoltare.
