În plin sezon agricol, autorităţile gălăţene au intrat în alertă de gradul zero, pentru că arşiţa a afectat culturile în proporţie de până la 95%. Este o situaţie cu care judeţul Galaţi nu s-a mai confruntat de la începutul anilor 80. După ce culturile de rapiţă au fost distruse de gerurile de la începutul lunii februarie, iar arşiţa din ultimele săptămâni a compromis culturile de grâu, acum se usucă pe câmp culturile de porumb şi floarea soarelui.
„Ca urmare a temperaturilor ridicate şi a deficitului mare de apă din sol, agricultorii din judeţul Galaţi se confruntă cu probleme serioase, culturile fiind afectate într-o proporţie de 30 până la 95 la sută. Dată fiind această situaţie, prefectul judeţului Galaţi, Emanoil Cătălin Bocăneanu, i-a invitat la discuţii pe cei mai importanţi zece fermieri din judeţ, coordonaţi de preşedintele filialei Galaţi a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole Tehnice (APCPAT), Petre Grigore, la întâlnire participând şi directorii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, APIA şi Direcţiei Finanţelor Publice. Agricultorii au expus problemele cu care se confruntă şi au solicitat sprijin guvernamental, întrucât toate culturile au fost afectate într-o măsură mai mare sau mai mică”, ne-a declarat directoarea cancelariei din Prefectura Galaţi, Petrica Paţilea Crângan.
Potrivit preşedintelui APCPAT, Petre Grigore, Galaţiul este zona cea mai afectată din sud-estul ţării. Dacă în anii trecuţi cultivatorii de grâu au obţinut şi producţii de până la 7 tone la hectar, acum mulţi dintre cei care nu au avut posibilitatea să irige culturile vor obţine producţii de două-trei sute de kilograme, cu care nu îşi vor putea acoperi cheltuielile. Cam aceeaşi este şi situaţia culturilor de porumb şi floarea soarelui. Din cauza temperaturilor ridicate, plantele nu au avut o dezvoltare normală, iar arşiţa din aceste zile le usucă frunzele. Dezastrul din agricultura gălăţeană este provocat de seceta care s-a instalat începând din luna iunie a anului trecut. Cantitatea de precipitaţii căzută de atunci a fost în medie de 200 litri pe metrul pătrat, adică la jumătate din cât ar fi fost necesar pentru salvarea culturilor sau o treime din necesarul de apă pentru o bună dezvoltare a plantelor.
Apa pentru irigaţii, la 1.200 lei/1.000 mc
Principala cauză a dezastrului este faptul că sistemul de irigaţii care acoperea o mare parte din teritoriul judeţului a fost distrus sistematic după 1990, iar acolo unde sistemele mai sunt funcţionale agricultorii nu îşi pot permite să irige culturile din cauza preţului mare al energiei electrice. În judeţul Galaţi, există o suprafaţă agricolă de peste 350.000 de hectare, din care 290.278 ha teren arabil, aproape 135.000 ha fiind terenuri irigabile. Din această suprafaţă, în anii trecuţi erau irigate aproximativ 40.000 ha. Şocul a fost suportat de agricultori după ce la 1.01.2010, UE a interzis subvenţiile la energia electrică utilizată pentru irigaţii. În condiţiile în care statul subvenţiona cu 90% energia pentru irigaţii, după eliminarea subvenţiilor preţul irigaţiilor a ajuns în unele zone din judeţ şi la 1.200 lei pentru 1.000 mc. În 2010, au fost irigate 6.558 ha, în 2011 au fost irigate 8.070 ha, iar în 2012 numai 6.007 ha. Scăderea numărului de agricultori care îşi irigă culturile determină creşterea preţului irigaţiilor. Descurajaţi, agricultorii gălăţeni au început să-şi lase terenurile pârloagă. Dacă în anii trecuţi se semănau cu grâu 100.000 ha, în 2012 au fost cultivate numai 60.000 ha.
Ţevile de irigaţii scoase la mezat
În multe cazuri, organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) au intrat în faliment şi ANAF le-a executat silit, scoţând la licitaţie instalaţiile de irigat. Anul trecut, ANAF a scos la licitaţie încă o parte din activele OUAI Vameş, din zona comunei Piscu, după ce anterior fuseseră licitate instalaţiile din zona localităţilor Şendreni, Braniştea şi Vameş. Aşa au dispărut instalaţiile de irigat de pe un segment de 40 km din Lunca Siretului. În urma executării silite, statul nu se alege cu mare lucru. Spre exemplu, pentru instalaţiile de la Piscu, ANAF a încercat să obţină 204.265 lei, o sumă infimă pe lângă valoarea producţiilor agricole suplimentare ce puteau fi obţinute prin irigarea terenurilor respective. Clădirea Staţiei de Pompare SPP 22 era vândută la preţul de 5.998 lei, iar grupul sanitar pentru 195 lei, electropompe, echipamente hidromecanice, dar şi 22.972 m de reţea de conducte îngropate. Pentru că la prima licitaţie nu a vrut nimeni cei 23 km de conducte, la a doua licitaţie preţul a fost înjumătăţit, scăzând de la 15,9 lei/m la 7,9 lei/m.
Ministerul Agriculturii: S-ar putea să avem soluţii!
Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii Dumitru Daniel Botănoiu a vizitat Galaţiul pentru a asista la preluarea de către Liga Utilizatorilor de Apă Câmpia Covurluiului a SPP de la Vânători. După ce prefectul Cătălin Bocăneanu i-a spus cum stau lucrurile, secretarul de stat i-a dat asigurări că la nivelul Guvernului s-au identificat deja o serie de soluţii care vor fi cristalizate şi comunicate în câteva zile. „S-ar putea să avem o decizie cu privire la preţul energiei electrice pentru apa utilizată în irigaţii”, a spus secretarul de stat.
