» Viata Cetatii Noviodunum (Isaccea, Tulcea), una dintre cele mai vechi din Dobrogea, este scoasa la iveala de campaniile arheologice de cercetare.
» Istoria moderna a "rupt" file din istoria veche.
» Arheologii vor fonduri europene pentru restaurarea cetatii
Cercetarile arheologice de anul acesta s-au concentrat la Cetatea Noviodunum (Isaccea de astazi) pe incinta de sud-est. Conform responsabilului biroului de arheologie preventiva din cadrul Institutului de Cercetari Eco Muzeale (ICEM) Tulcea, dr. Aurel Stanica, la Turnul Mare s-au urmarit degajarea si inlaturarea markerilor de pamant din interior, iar la turnul de Colt s-a mai deschis o sectiune pentru a se lamuri "legatura" intre acesta si zidul de incinta. Cercetatorii au incercat sa afle si etapele de constructie ale zidului de incinta, deschizand un sector intre Turnul de Colt si Turnul A, dar si etapele de locuire din aceasta zona. Surpriza cea mai mare a fost ca zidul de epoca romano-bizantina, refacut undeva in perioada lui Iustinian, a fost gasit ca fiind refacut in secolul al XIII-lea sau al XIV-lea. Se dovedeste, inca o data, intensitatea vietii duse aici, stiut fiind ca orasul a fost destul de important in secolele XIII-XIV, deoarece a emis monede tataresti cu legenda "isakgi".
Urmele istoriei moderne
Din pacate, Turnul de Colt a suferit un puternic proces de demolare din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Se pare ca demantelarea a avut loc dupa 1860, atunci cand in Dobrogea s-au intensificat activitatile constructive, mai ales ale caselor cu fundatii din piatra. "Majoritatea cetatilor din zona aceasta de nord a Dobrogei, printre care si Noviodunum, sunt transformate, oficial sau nu, in cariere de unde s-a scos foarte multa piatra. Noi am constatat acest lucru pentru ca am gasit uneltele celor care au scos piatra din ziduri, fara sa stie ca aici exista un monument, si au provocat distrugeri destul de grave, fapt ce ne ingreuneaza si noua activitatea de cercetare", sustine dr. Aurel Stanica. La acestea s-au adaugat si interventiile din primul razboi mondial, aici fiind sapate niste transee care afecteaza zidul de incinta si chiar nivelurile de locuire.
Proiect pe zece ani
Pentru urmatoarea campanie, Aurel Stanica spune ca sapaturile arheologice vor continua in aceeasi zona, datorita unui proiect pe zece ani care vizeaza dezvelirea zidurilor din sectorul de sud-est. Cercetatorii isi doresc insa mai mult: restaurarea zidurilor scoase la iveala, dat fiind procesul de degradare accentuat de conditiile meteo din zona. Acum se lucreaza la partea tehnica a unui astfel de proiect, a carui finantare ar putea veni atat de la Ministerul Culturii, prin Fondul Cultural National, sau chiar fonduri europene.
» Fondurile europene pot restaura cetatea
"Exista si posibilitatea accesarii fondurilor europene pentru punerea in valoare a monumentelor istorice si a monumentelor arheologice, si protejarea lor pentru posteritate. Sunt mai multe aspecte care pot fi vizate de proiectul nostru, a precizat acesta. Dar, ca majoritatea siturilor arheologice, si soarta viitoarelor campanii de sapaturi de la Noviodunum depinde de banii care vor veni pentru cercetare de la Ministerul Culturii".
Dr. Aurel Stanica, responsabilul biroului de arheologie preventiva din cadrul Institutului de Cercetari Eco Muzeale (ICEM) Tulcea
