Aproape 500 de persoane au semnat o petiţie împotriva proiectului de modificare a Legilor Justiției, propus de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe platforma petitieonline.com.
„Deoarece, de la instalarea sa în funcție, prioritatea numărul 1 a actualului Guvern este favorizarea corupției și susținerea intereselor anumitor politicieni și oameni de afaceri condamnați sau urmăriți penal, ne exprimăm dezaprobarea față de propunerile de modificare a legilor justiției făcute de către ministrul Tudorel Toader, care reconfirmă intenția de a implementa OUG 13 sub o altă formă, în interesul și la comanda lui Liviu Dragnea, și în total dispreț față de sute de mii de cetățeni care au protestat în stradă din luna februarie încoace. Politizarea Justiției ar contraveni grav principiului separării puterilor în stat într-o democrație fragilă cum este România și valorilor europene, în general, asumate de către țara noastră de-a lungul procesului de aderare la Uniunea Europeană (…). Nu credem în bunele intenții ale domnului Tudorel Toader, ținând cont de modul în care au fost făcute aceste propuneri: sub forma unei prezentări Powerpoint, netransparent, neputând fi consultat de către magistrați și asociații profesionale implicate și afectate de aceste propuneri, textul efectiv al proiectelor de legi fiind disponibil după o săptămână de la prezentarea superficială din 23.08.2017. Mai mult decât atât, a afirmat că acest proiect ar fi fost publicat deja pe site-ul Ministerului Justitiei pe 07.10.2016, dar în octombrie 2016 a fost publicat proiectul de modificare al celor trei legi al Ralucăi Prună, care nu este identic cu acesta și care a beneficiat de consultare publică pentru acel proiect de lege și nu pentru acesta”, susțin inițatorii petiției.
Ei cer ca instituțiile vizate „să rămână în afara influenței politice și să dispună de un cadru legal adecvat și de libertatea de a își desfășura activitatea conform legilor în vigoare”.
„Cinstea și corectitudinea trebuie să fie valorile unei țări membre UE, și nu subjugarea justiției pentru a scăpa de pușcărie politicienii vinovați de furt sau corupție. Noi, semnatarii acestei petiții sprijinim ferm continuarea luptei împotriva corupției, neintroducerea unui prag valoric la abuzul în serviciu și recuperarea prejudiciului de la cei vinovați de furt din banul public”, mai susțin ei.
Ce prevede proiectul
Potrivit proiectului de modificare a Legilor Justiției, publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, Inspecția Judiciară va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea".
„Aspectele de fond privind procedura disciplinară în fața Inspecției Judiciare și a secției Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecției, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiți prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puțin 10 ani vechime în magistratură", se menționează în expunerea de motive.
Tudorel Toader a declarat, miercuri, că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei.
„În multe ţări, IJ este la MJ. (…) Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi, procurori", a spus Tudorel Toader.
El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi iar IJ are 70 de membri, care au un rol foarte important. „Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi, în acelaşi timp, asigurarea autonomiei, independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au", a susţinut ministrul Justiţiei.
Proiectul mai conține o serie de modificări, printre care numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.
VEZI AICI DOCUMENTUL PUBLICAT DE MJ
De asemenea, candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…)
Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Ministrul Toader va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.
„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă.
(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia.
(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.
Toader a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete. De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, anunțate pe 23 august, au provocat un val de critici din partea instituțiilor de forță și a societății civile. Astfel, Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi președintele Klaus Iohannis și-au exprimat nemulțumirile față de acest proiect, considerând că el reprezintă „un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie.
