La Galaţi, un apartament de 50 mp, construit în 1993, poate fi cumpărat cu 152 de lei. Cu banii aceştia se pot cumpăra circa 50 de pâini sau cinci kilograme de carne, ori se poate servi o masă la restaurant. Banii nu ajung însă pentru o noapte de cazare într-un hotel situat la 200 de metri de acest apartament.
Apartamentele cu preţuri derizorii se află în blocurile cu locuinţe de serviciu ale Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, care sunt scoase la vânzare ca urmare a unei sentinţe judecătoreşti ce obligă conducerea CJ să le vândă la preţul din deviz, nu prin licitaţie. Astfel, un apartament cu două camere finalizat în 1993 şi cu o suprafaţă de 50,34 mp, situat în blocul B4, de pe str. N. Alexandrescu nr. 2, aşadar în zonă centrală, poate fi cumpărat la preţul de 152,82 lei dacă e la etajul 4 şi cu 167,30 lei dacă este la parter sau etajul 1.
Cu 800,02 lei poate fi cumpărat un apartament cu două camere, cu suprafaţa de 48,82 mp şi finalizat în 1994, situat ultracentral, în blocul Delta, de pe str. Iancu Fotea, chiar lângă Biserica Greacă. În aceeaşi zonă, la blocul L, cel mai mare preţ la care va fi vândut un apartament cu 3 camere şi suprafaţa de 76,5 mp este de numai 1.596,80 lei. Bineînţeles că nu are oricine prilejul să încheie o asemenea afacere imobiliară, pentru că apartamentele nu pot fi cumpărate decât de cei care le ocupă în prezent, salariaţi ai unor instituţii publice, majoritatea cu salarii de top, care după 1990 nu şi-au cumpărat o locuinţă pentru că le-a fost mai simplu să obţină o repartiţie în blocurile CJ şi ale Consiliului Municipal (CLM) Galaţi.
Case pentru clientela politică
În 1989, în zona centrală a Galaţiului fusese începută construcţia mai multor blocuri, în care urmau să se mute activişti şi fruntaşi în producţie. După ’90, blocurile au fost finalizate cu fonduri de la CLM şi CJ, iar după 1993 s-au făcut repartiţiile. O parte din apartamente au fost închiriate, în mod justificat, unor specialişti, dar cele mai multe au fost „cadorisite” noii clientele: revoluţionarii de context şi de ocazie, directori bugetari, magistraţi, poliţişti sau salariaţi ai unor societăţi cu capital privat. Unul din apartamentele CJ a fost repartizat unui salariat al unei bănci comerciale private, iar două au fost repartizate Camerei de Comerţ!
În altele s-au mutat iluştri necunoscuţi ca Moisescu, Creţescu, Nistor, Radu şi Caimacam, dar altele au revenit unor „foşti”. Spre exemplu, în dreptul repartiţiei apartamentului 10 din blocul „Delta”, la rubrica „instituţie” scrie „fost senator”! E vorba de apartamentul repartizat unui fost senator PD, între timp decedat. Alt „fost”, fostul şef al Direcţiei Agricole Galaţi în perioada 1997-2000, Dumitru Buţurcă, a primit ap. 2 al blocului V3, iar între timp a revenit şi în administraţie, ca director la APIA Galaţi. Valentin Huciu, director la Protecţia Plantelor, fost PNL-ist, fost PSD-ist, locuieşte în ap. 7 din blocul V5. Printre chiriaşi se află şi judecătorii Simona Bacşin, Eugen Mortu şi Florin Meleacă, dar şi Adrian Chiru, de la Protecţia Civilă, cuscrul unui fost lider PSD. Apartamentul 8 din blocul L i-a fost repartizat lui Ion Căşuneanu, fost comandant al fostului regiment de rachete, iar ap. 13 din blocul „Delta” i-a fost repartizat lt.-col. în rezervă Angel Iancu, care a fost şef de cabinet al deputatului PNL Victor Dobre în perioada 2000-2004.
Prin 2003, s-a pus problema vânzării apartamentelor către chiriaşi. Din cauza diferendelor în privinţa preţului la care ar urma să fie vândute cele 67 de apartamente ale CJ şi alte 140 ale CLM, situaţia a trenat. În 2008, 37 de chiriaşi au cerut CJ încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, iar preşedintele de atunci al CJ, Eugen Durbacă, le-a răspuns că procedura vânzării apartamentelor e cea a licitaţiei publice. Nemulţumiţi, cei 37 au deschis acţiune în instanţă. Prin sentinţa 9676/16.12.2008 pronunţată în dosarul 5545/233/2008, instanţa de la Judecătoria Galaţi a stabilit că apartamentele din blocurile L, Delta, B4, A16, V 2, V3 şi V5 vor face obiectul vânzării directe, la preţul rezultat din valoarea lucrărilor executate, adică cel din deviz. CJ a făcut recurs şi a cerut strămutarea procesului, Tribunalul Buzău le-a dat dreptate tot chiriaşilor, CJ a făcut din nou recurs, iar Curtea de Apel Ploieşti a emis sentinţa 634/14.10.2010 prin care a respins definitiv şi irevocabil recursul CJ. Astfel, a rămas valabilă sentinţa judecătoriei, ce prevedea vânzarea la preţul de deviz. Iar preţurile de deviz sunt cele menţionate, ieftine, pentru că se construia pentru clientela PCR, moştenită de clientelele PSD, PD şi PNL.
Legea a fost ignorată
Totuşi, vânzarea ar fi trebuit să se facă în baza unei licitaţii, pentru că instanţele din Galaţi, Buzău şi Ploieşti, au ignorat prevederile art. 123 din Legea nr. 215/2001, a Administraţiei Publice Locale, care spune că „vânzarea (de către CJ-n.red.) a bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes judeţean (…) se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii”. Actualul preşedinte al CJ, Eugen Chebac, încearcă să obţină totuşi un preţ mai bun: „CJ nu se opune executării hotărârii judecătoreşti, şi anume vânzarea, apartamentelor către actualii chiriaşi, însă rămâne de stabilit preţul de vânzare care va face obiectul unei hotărâri a CJ într-o şedinţă viitoare”. Încercarea CJ de a stabili preţuri mai mari ar putea eşua, pentru că în sentinţă se fixa şi preţul, la „valoarea lucrărilor executate”.
