Guvernul Greciei nu va coopera cu troica creditorilor, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, şi nu va cere prelungirea programului de salvare, informează Mediafax.
"Prima noastră acţiune ca guvern va fi să nu respingem motivele care ne-au făcut să contestăm acest program, prin solicitarea unei prelungiri a acestuia", a afirmat Ministrul de Finanţe, Yanis Varoufakis, a anunțat, vineri, după o întâlnire la Atena cu şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.
Varoufakis l-a asigurat pe Dijsselbloem că autorităţile de la Atena intenţionează să aplice reforme pentru a face economia mai competitivă şi pentru a echilibra bugetul, dar că nu va accepta o criză care se alimentează singură, o criză a deflaţiei şi a unei datorii publice neviabile.
Dijsselbloem, aflat la Atena pentru discuţii cu noul guvern, a spus că cele două părţi vor decide ce se va întâmpla după încheierea programului de finanţare, pe 28 februarie.
Şeful Eurogroup a cerut noului guvern să respecte termenii actualului acord dintre Grecia şi zona euro, şi a avertizat faţă de asumarea unor decizii unilaterale, afirmând că este important ca progresele realizate să nu fie date înapoi.
Dijsselbloem a mai spus că sprijinul european depinde de respectarea de către Grecia a obligaţiilor asumate, iar decizia ca Grecia să meargă înainte împreună cu zona euro depinde de autorităţile de la Atena.
Grecia a obţinut din 2010 susţinere financiară de 240 de miliarde de dolari, acordată de troica creditorilor în schimbul unor măsuri dure de austeritate şi de reformă.
Randamentul obligaţiunilor Greciei pe termen de 10 ani a crescut cu 0,8 puncte procentuale, la 11,054%, iar indicele Athex Composite a coborât cu 1,6%, în urma informaţiilor. Publicaţia The Guardian a relatat că atmosfera de la conferinţa de presă a celor doi oficiali a fost una tensionată.
Guvernul elen a anunţat miercuri că vrea să obţină rapid adoptarea unei legi menite să îmbunătăţească nivelul de trai al grecilor, în special prin creşterea salariului minim şi prin anularea obligaţiei mobilităţii în serviciile publice, impusă de creditorii ţării.
Totodată, guvernul a anunţat sistarea unor privatizări, precum cea a portului Pireu, cel mai mare din ţară şi principalul punct al planului de privatizări cerut de creditorii ţării, a principalul operator public de electricitate DEI, precum şi a privatizărilor legate de infrastructuri şi aeroporturi regionale.
