Ordonanţa de Urgenţă privind modul de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului interzice angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu inclusiv timp de şase luni după revenirea definitivă a salariatului aflat în concediul de creşterea copilului, informează Mediafax.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) precizează, joi, că Ordonanţa de urgenţă privind noul mod de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului introduce o nouă dispoziţie, care interzice angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu inclusiv timp de şase luni după revenirea definitivă în unitate atât în cazul salariatei sau salariatului care se află în concediu pentru creşterea copilului, cât şi în cazul celor care se află în plata stimulentului de inserţie.
Documentul mai stabileşte că în toată perioada de concediu pentru creşterea copilului se face plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. Totodată, perioadele de concediu se constituie ca şi perioade asimilat în sistemul asigurărilor de sănătate, al asigurărilor sociale şi al asigurărilor pentru şomaj.
„Perioadele menţionate anterior constituie vechime în muncă şi în serviciu”, mai precizează MMFPS.
Ordonanţa de urgenţă mai prevede şi prelungirea concediului fără plată acordat după primele trei naşteri, respectiv după primii trei copii, de la trei la patru luni, pentru a transpune astfel prevederile Directivei Consiliului 2010/18/UE din 8 martie 2010.
Mamele vor avea posibilitatea să opteze şi pentru un concediu de doi ani pentru creşterea copilului, dar cu o indemnizaţie maximă plafonată la 1.200 lei, a decis Guvernul.
Premierul Emil Boc a anunţat, la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului, că mamele vor putea opta pentru un concediu de creştere a copilului pentru o perioadă de doi ani, dar cu o indemnizaţie cuprinsă între minimum 600 lei şi maximum 1.200 lei.
Pentru un concediu de un an, indemnizaţia maximă va fi de 3.400 lei. Dacă se întorc la muncă înainte de sfârşitul perioadei de un an de concediu, mamele vor beneficia de o primă lunară de 500 lei pentru întregul interval de până la 24 luni.
Dacă se întorc însă la muncă după primul an de concediu pentru creşterea copilului, mamele nu vor mai beneficia de acest stimulent.
Stimulente nu vor fi acordate nici mamelor care optează pentru concediu de doi ani cu indemnizaţie maximă de 1.200 lei.
„Subliniez faptul că s-a avut în vedere 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele şase luni, în oricare dintre variante, inclusiv la cei care se află în momentul de faţă în plată, iar de la 1 ianuarie, vor avea 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni”, a spus Boc.
Mamele aflate deja în concediu de creştere a copilului nu vor fi afectate de aceste modificări.
Întrebat ce se întâmplă cu mamele care intră în concediu post-natal şi, după perioada de concediu medical de 126 zile, intră în concediu de maternitate la sfârşitul lunii decembrie, ministrul Muncii, Ioan Botiş, prezent la conferinţa de presă susţinută de premierul Emil Boc, a răspuns că va conta doar data de naştere a copilului.
El a precizat că din totalul celor 198.600 indemnizaţii aflate în plată, 87.473 sunt la nivelul minim de 600 lei, iar 3.438 urcă la plafonul maxim de 3.400. Intermediar, 44.958 indemnizaţii sunt cuprinse între 600 şi 1.200 lei, iar 17.543 indemnizaţii se află în intervalul 1.200-2.000 lei.
