Ancheta parlamentară realizată în România, în 2008, privind presupusele „transferuri extraordinare” efectuate de CIA, conţine numeroase „deficienţe”, susţine organizaţia pentru drepturile deţinuţilor Reprieve, catalogând concluziile anchetei drept o încercare de „muşamalizare”.
„Noile date ale zborurilor, căutate şi analizate de experţii Reprieve, relevă deficienţe clare în aşa-numita investigaţie a Parlamentului României privind centrul secret de detenţie şi cursele pentru transferuri extraordinare efectuate pe teritoriul României”, precizează organizaţia britanică Reprieve, într-un raport care poate fi vizualizat la adresa www.reprieve.org.uk/, citat de Mediafax.
Fostul preşedinte al comisiei parlamentare privind presupuse centre de detenţie CIA în România, Norica Nicolai, declara în 2011 că noile date privind zborurile CIA sunt „uşor confuze şi total nerelevante”, ea precizând că ancheta Parlamentului din 2008 a exclus clar posibilitatea existenţei unor închisori, dar nu transferul de deţinuţi.
Însă „experţii Reprieve au descoperit acum numeroase deficienţe ale anchetei parlamentare din România condusă de eurodeputatul Norica Nicolai”, precizează raportul organizaţiei, catalogând concluziile investigaţiei parlamentare de la Bucureşti drept o formă de „muşamalizare”.
„În pofida analizării a 4.000 de documente timp de doi ani, comisia de anchetă din România a eşuat în mod misterios să observe zboruri suspecte care au tranzitat România. Zborurile au fost identificate de experţii Reprieve în cursul investigării activităţilor companiei Computer Sciences Corporation (CSC)”, o societate-paravan care ar acţiona în numele CIA, precizează raportul Reprieve.
Reprieve susţine că membrii comisiei parlamentare de anchetă „au ignorat” date despre numeroase zboruri:
– un avion Gulfstream IV cu numărul N288KA a zburat de la Kabul la Bucureşti, cu escală la Amman (Iordania) , pe 31 iulie 2004. După o escală de 90 de minute la Bucureşti, avionul s-a deplasat la Washington DC.
– un avion Gulfstream IV cu numărul N308AB a zburat din România în Maroc, apoi la Kabul şi în Algeria, pe 23 august 2004 şi pe 28 august 2004.
– un avion Gulfstream IV cu numărul N789DK a zburat din România la Kabul, cu escală la Amman, pe 20 octombrie 2004.
– un Boeing 737 cu numărul N787WH a zburat din Maroc în România, apoi în Lituania, pe 18 februarie 2005. Piloţii au prezentat un traseu de zbor fals, transmiţând că destinaţia era Suedia, dar o comisie parlamentară lituaniană a confirmat că aparatul suspect a zburat din România în Lituania.
– un avion Gulfstream IV cu numărul N308AB a zburat din România în Tirana, Albania, pe 5 octombrie 2005, fiind contractat de compania-paravan CSC; din Tirana, avionul a mers în Lituania.
– un aparat Gulfstream IV cu numărul N1HC a zburat din România în Iordania, pe 6 noiembrie 2005. Din Amman, un alt Gulfstream, N248AB, a preluat pasageri şi s-a deplasat la Kabul.
Reprieve susţine că membrii comisiei parlamentare de la Bucureşti nu au încercat să afle locaţia presupusei închisori secrete a CIA, care, conform presei, ar fi fost în Capitală, ei verificând doar presupuse centre de detenţie din jurul aeroporturilor.
„În contextul în care ies la iveală din ce în ce mai multe informaţii privind transferurile extraordinare, este clar că ancheta realizată în România este incompletă”, afirmă raportorul Reprieve, Crofton Black.
„Implicarea companiei-paravan CSC în activităţi din România, în 2004 – 2005, demonstrează un mod clar de comportament pe care comisia parlamentară din România nici măcar nu a început să îl analizeze, cu atât mai puţin să îl explice”, subliniază Crofton Black.
Reprieve este o organizaţie nonguvernamentală care militează împotriva pedepsei cu moartea şi în favoarea drepturilor deţinuţilor. Sediul central al Reprieve este în Marea Britanie, dar există filiale şi în Statele Unite, Australia şi Olanda.
În august 2009, fostul preşedinte al comisiei parlamentare privind presupuse centre de detenţie CIA în România, Norica Nicolai, declara că, dacă ar fi fost senator american, ar fi putut să investigheze operaţiunile CIA, precizând că această comisie pe care a condus-o nu a fost una judiciară. „Comisia parlamentară (privind presupuse centre de detenţie CIA în România-n.r.) nu a fost o comisie judiciară care să aibă posibilităţi judiciare de anchetă. Nici Parlamentul European, nici Dick Marty nu au vorbit despre astfel de informaţii (de genul celor apărute în New York Times – n.r.)”, preciza, pentru MEDIAFAX, Norica Nicolai.
Ea a spus că foştii oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane citaţi de New York Times nu precizau că au existat astfel de închisori, ci vorbeau doar despre un proiect al CIA. „În declaraţia citată se spune că exista un proiect, nu se spune că au existat închisori CIA. Dacă aş fi fost senator american, aş fi avut posibilitatea să investighez operaţiunile CIA. În România, noi nu am avut astfel de posibilitate care să ne conducă la existenţa unor centre de detenţie CIA pe teritoriul nostru”, a spus fostul preşedinte al comisiei parlamentare privind presupuse centre de detenţie CIA în România.
Una dintre închisorile secrete ale CIA s-a aflat într-o clădire renovată situată pe o stradă intens circulată din Bucureşti, au declarat foşti oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane, citaţi de New York Times.
În septembrie 2011, Norica Nicolai afirma că noile date privind zborurile CIA sunt „uşor confuze şi total nerelevante”, ea precizând că ancheta Parlamentului a exclus clar posibilitatea existenţei unor închisori, dar nu transferul de deţinuţi. „Aceste date (prezentate de Washington Post – n.r.), care sunt uşor confuze şi total nerelevante în intenţia de a dovedi acest schimb de prizonieri sau existenţa unor închisori pe teritoriul României, nu schimbă cu nimic datele problemei. Pot să accept că în SUA e o anchetă judiciară în legătură cu contractarea de către CIA a unor zboruri private în scopul utilizării pentru transferul de deţinuţi, însă acesta nu dovedeşte nimic în legătură cu România”, spunea europarlamentarul liberal.
„Cred că dacă ar fi dorit cineva să afle ceva în legătură cu această poveste, ar fi trebuit să o facă la momentul respectiv, adică 2003, 2004, 2005”, argumenta Norica Nicolai. Fostul senator PNL preciza că nu excludea transferurile de deţinuţi: „O anchetă parlamentară nu are mijloacele unei anchete judiciare. Noi am exclus clar posibilitatea existenţei unor închisori, dar niciodată transferurile de deţinuţi, pentru că din punctul de vedere al Convenţiei de la Chicago, România nu a avut niciodată posibilitatea să intre în aeronavele americane şi să investigheze în interiorul lor”.
