19.3 C
București
sâmbătă, 28 septembrie 2024
AcasăSpecialAmericanii au un nou dusman: "Capitalistul hraparet"

Americanii au un nou dusman: „Capitalistul hraparet”

» Presedintele american, Barack Obama, a ordonat Trezoreriei SUA sa examineze toate posibilitatile pentru a bloca plata a 165 milioane de dolari ca bonusuri de performanta catre directorii American Insurance Group (AIG), asiguratorul care a primit pana in prezent nu mai putin de 170 de miliarde din partea guvernului federal.

» Pe fondul unei explozii fara precedent a indignarii americanilor de rand fata de comportamentul conducatorilor de institutii financiare, Obama si-a remobilizat aparatul de campanie pentru a obtine sustinerea Congresului pentru buget si pentru a evita ca furtuna economica sa devina "Criza lui Obama".

» Masurile Casei Albe vin pe fondul unei transformari marcante a peisajului presei tabloide din SUA – ziarele si site-urile care pana mai ieri urmareau numai vedetele de la Hollywood au declansat un adevarat razboi populist impotriva managerilor de institutii financiare care refuza sa renunte la privilegii. Obama ar putea fi urmatoarea tinta.

Confruntat cu un val de populism din partea presei tabloide si nu numai – la care, pana in prezent, nu a dat semne ca ar vrea sa se alature –, presedintele Barack Obama a intervenit public luni, condamnand atitudinea conducerii AIG privind bonusurile platite directorilor si traderilor parteneri.
"In ultimele sase luni, AIG a primit sume importante din partea Trezoreriei SUA (Ministerul Finantelor in guvernul SUA – n.n.)", a afirmat Obama, referindu-se la cele 173 miliarde de dolari acordate AIG pentru a evita colapsul si efectele dezastruoase pe care falimentul acestuia le-ar fi avut asupra intregului sistem financiar american si international. "Cum pot justifica ei aceasta decizie revoltatoare in fata contribuabililor care mentin compania pe linia de plutire?", s-a intrebat retoric liderul de la Casa Alba, citat de New York Times.

In aceeasi interventie, Obama a cerut Trezoreriei sa caute si "sa urmeze orice cale legala pentru a bloca aceste bonusuri" – un apel mai degraba politic, avand in vedere ca nici Casa Alba, nici Trezoreria nu au putut oferi altceva decat solutii vagi cu privire la aplicarea acestei masuri. In conditiile in care bonusurile sunt inscrise in contracte perfect legale, pe care AIG este obligata sa le onoreze, sansele unei blocari efective a acordarii lor sunt minime.
Casa Alba a explicat ca Trezoreria va recupera banii platiti ca bonusuri la urmatoarea transa de 30 de miliarde pe care guvernul federal o va aloca asiguratorului, pe care, dupa precedentele transe de bani, a ajuns sa-l detina in proportie de 80%.

Dilema lui Obama: cum sa nu devina urmatoarea tinta
Departe de a duce la o blocare reala a bonusurilor pe care majoritatea americanilor le considera un abuz, interventia publica a lui Obama denota mai degraba situatia politica extrem de dificila a presedintelui american. La numai 60 de zile de la preluarea mandatului, presedintele Obama se afla in fata unui moment riscant – acutizarea starii emotionale a populatiei in fata dificultatilor financiare. Dilema administratiei, dar si a Congresului se refera, acum, la felul in care sa continue sa salveze sistemul financiar, fara ca clasa politica, in general, sa devina urmatoarea tinta a furiei populare care ii vizeaza deja pe bancherii si finantistii de pe Wall Street. "Fara indoiala, asistam la o crestere a pozitiilorpopuliste", a declarat pentru NYT Joel Benenson, consilierul de analiza a cercetarilor sociale al lui Obama. Sentimentul populist "fierbe de aproape patru ani", arata Benenson. "In ultimii doi ani, americanii (…) cred ca unul dintre principalele obstacole din calea progresului Americii (…) este influenta intereselor speciale si ale corporatiilor asupra agendei Washington-ului."

"Nu subestimati populismul in perioade de criza!"
"Nu subestimati niciodata capacitatea populismului furios in timpul perioadelor de stres economic", avertiza intr-un material recent al NYT profesorul Robert Reich, de la catedra de Politici Publice a Universitatii Berkeley, California. Fostul secretar al Muncii in administratia Bill Clinton explica pentru cotidianul american: "Marea provocare pentru presedintele Obama va fi sa mentina o discutie publica rationala si tactica in vartejul scaderii economice. In astfel de momente, dorinta de a gasi vinovati cu orice pret este puternica". Specialist in populism, profesorul de stiinte politice al Universitatii Georgetown Michel Kazin atrage si el atentia asupra modului in care anxietatea fata de situatia materiala personala se transforma intr-o dezlantuire impotriva celor salvati si a celor care salveaza institutii financiare cu banii contribuabililor. "Cred ca exista potential pentru un sentiment (in randul populatiei – n.n.) de tipul «la naiba cu toti cei de la putere»", avertizeaza Kazin.
Pentru a contracara aceasta tendinta, pe langa condamnarea bonusurilor, Obama a anuntat luni si un program de asistenta financiara directa in valoare de un miliard de dolari pentru micile afaceri, sectorul care angajeaza nu mai putin de 70% din forta de munca a Americii.

» Program agresiv de achizitii de titluri
Presedintele Federal Reserve (Fed) – banca centrala a SUA –, Ben Bernanke, si membrii Consiliului de politica monetara ar putea fi nevoiti sa intensifice cumpararea de active si de titluri ipotecare, ca urmare a datelor ingrijoratoare privind evolutia economica. Potrivit  Bloomberg, Comitetul Federal al Pietei Deschise (FOMC) – principalul organism care stabileste politica monetara a SUA, afiliat Fed – ar putea sa treaca la o interventie mult mai agresiva dupa ce bilantul contabil al bancii centrale s-a micsorat cu 17%, de la nivelul maxim de 2.300 miliarde dolari atins in decembrie. Scaderea a avut loc dupa ce Bernanke a recunoscut posibilitatea ca rata somajului sa depaseasca 10% pentru prima oara in ultimii 25 de ani. Cifrele pentru luna februarie au indicat un somaj-record de 9%. Reuniunea FOMC de ieri si azi ar putea marca trecerea spre o politica monetara mai agresiva pentru a combate fenomenul de deflatie – ieftinirea accentuata a produselor si serviciilor.

 

Principalele masuri discutate sunt majorarea si intensificarea ritmului unui program de 600 miliarde dolari de cumparare de obligatiuni, emise de agentii ipotecare precum Fannie Mae, potrivit analistilor citati de Bloomberg. Alte masuri ar putea include orice, de la cumpararea de tichete de Trezorerie la obligatiuni emise de corporatii. Banca centrala a decis deja sa colaboreze cu Trezoreria – echivalentul Ministerului de Finante – pentru implementarea unui program de redresare a creditelor pentru consumatori si companii, program pe care administratia Obama l-a estimat la 1.000 miliarde dolari.

» Ce a facut AIG cu banii
Presata de valul de oprobriu public generat de stirea acordarii celor 165 milione de dolari ca bonusuri, AIG a dezvaluit la sfarsitul saptamanii trecute ce a facut cu cele 173 miliarde de dolari acordate de guvernul SUA. Dezvaluirea nu a impresionat insa publicul american aflat sub influenta presei tabloide si a unor politicieni care au trecut la o atitudine populista in incercarea de a supravietui economic sau de a castiga electoral. Motivul: miliarde de dolari din banii contribuabililor au fost directionati de conducerea AIG catre banci europene precum Deutsche Bank, Société Générale si Barclays.

Potrivit NYT, pe baza unor contracte perfect valabile, Goldman Sachs, Société Générale si alte banci europene au fost principalele beneficiare ale unor plati de 93 miliarde de dolari realizate de AIG – fapt care arata ca decizia administratiei Obama de a salva AIG si, implicit, restul sistemului finan-ciar international era justificata. Cu toate acestea, valul de populism si apetenta pentru protectionism economic au facut ca explicatiile AIG sa se dovedeasca un cosmar de relatii publice atat pentru asigurator, cat si pentru Casa Alba. Scandalul a luat amploare ieri dupa ce justitia a descoperit ca 11 dintre cei care, pe langa bonusuri, primisera prime de la AIG pentru a nu parasi compania au demisionat.

Bogatii au inlocuit-o pe Britney
Presa de scandal vaneaza excesele magnatilorVedetele de la Hollywood nu mai sunt ceea ce erau odata. Presa de scandal din Statele Unite nu le mai baga in seama cum facea odinioara. Nu, criza economica nu le-a stirbit inca stralucirea si nici gustul publicului pentru viata lor privata – tumultuoasa sau nu – nu s-a diminuat.
Problema lui Britney Spears sau a lui Paris Hilton, asa cum arata New York Times, este ca criza financiara si economica afecteaza tot mai mult consumatorul de presa din SUA, care a devenit – cu ajutorul discret ai editorilor de tabloide – mult mai interesat de viata si excesele celor cu dare de mana. Noua tinta aflata in catarea tabloidelor o reprezinta in special cei care isi permit luxul dupa ce companiile pe care le detin sau le conduc au beneficiat de programe de salvare de la faliment din partea guvernului american. Mai exact, din "banii contribuabililor" – formula folosita exclusiv de site-urile si ziarele colorate, care ii vaneaza pe directorii de companii, asa cum pana mai ieri le vanau pe Rihanna sau pe Angelina Jolie.

 

Asa cum arata Brian Stelter, jurnalist la NYT – ziarul american partener al "Romaniei libere" –,  noul dicton al presei bulevardiere de peste Ocean ar putea fi "Prinde-l pe bogat" – o simplificare a tendintei ingrijoratore a presei de a specula populist anxietatea americanilor privind situatia economica. Cel mai elocvent exemplu al noii tendinte – prin care presa incearca, la randul ei, sa supravietuiasca crizei – este site-ul web TMZ, care pana mai ieri nu facea altceva decat sa scrie frugal si sa publice fotografii jenante cu vedetele muzicii sau ale filmului american. In ultima perioada, reporterii si paparazzi portalului au fost redirectionati – primii acopera dezbaterile Congresului SUA despre planurile de salvare economica, iar ceilalti vaneaza in aeroporturile private, aeronavele personale ale marilor directori de companii salvate din "banii contribuabililor".

Reorientarea editoriala a TMZ a avut un succes enorm, dar si un alt efect: atragerea presei de referinta, care sufera si mai mult din cauza crizei, asupra subiectelor de acest tip si amplificarea, in subsidiar, a sentimentului popular de revolta. Spirala cresterea interesului public-cresterea inversunarii fata de bogati nu face altceva decat sa se autoperpetueze si sa se extinda. TMZ si alte tabloide au inceput deja sa fie copiate, chiar daca ceva mai putin strident, si de marile canale de televiziune. Acuzatia de populism si tentativa de a-i face pe cei bogati sa se rusineze de averea lor este respinsa implicit de Brian Ross, corespondentul televiziunii ABC. "Ceea ce dezvaluim este faptul ca nu exista rusine", afirma jurnalistul intr-un interviu, citit probabil cu atentie de cititorii contribuabili.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă