Statele Unite marchează, luni, 82 de ani de la naşterea activistului Martin Luther King Jr., prin ziua naţională dedicată în memoria sa începând cu 1986.
Rămas în istoria universală prin celebrul discurs „Am un vis” („I have a dream”), Martin Luther King Jr. a fost asasinat pe 4 aprilie 1968, într-un moment în care ajunsese figura principală a mişcării pentru drepturile civile ale populaţiei afro-americane.
Martin Luther King Jr., de formaţie pastor baptist, s-a insipirat din atitudinea nonviolentă a filosofului şi activistului indian Mahatma Gandhi în acţiunile sale. Lucru amintit şi de preşedintele american Barack Obama, în comunicatul de presă emis cu ocazia Zilei Martin Luther King Jr. : „Şi-a trăit viaţa pentru alţii, s-a dedicat scopului de a obţine oportunităţi egale, libertate şi justiţie pentru toţi”.
În cea de-a 25-a zi naţională dedicată lui Martin Luther King Jr., preşedintele Obama şi-a îndemnat conaţionalii să „onoreze moştenirea altruistă a doctorului King oferindu-se ca voluntari în propriile comunităţi şi încercând în fiecare zi să îmbunătăţească viaţa celor din jurul lor”.
Administraţia de la Washington a ţinut să mai precizeze că parcul National Mall din capitala Statelor Unite va găzdui în curând un monument în cinstea lui Martin Luther King Jr.
„Am un vis”
Pe 28 august 1963, în timpul unui marş organizat în Washington în numele egalităţii rasiale şi a nediscriminării, Martin Luther King Jr. a rostit un discurs de 17 minute, considerat momentul definitoriu al Mişcării Americane pentru Drepturile Civile. 200 de mii de susţintători ai cauzelor acestei mişcări au ascultat cum pastorul King a pledat pentru „visul său”. Iată fragmentul cheie al discursului: „Visez că într-o zi această naţiune se va ridica şi va îndeplini adevărata menire a crezului său: ‘Toţi oamenii sunt egali’. Visez că cei patru copii ai mei vor trăi într-o zi într-o naţiune unde nu vor fi judecaţi după culoarea pielii, ci după caracterul lor. Visez că într-o zi, pe dealurile roşii din Georgia, fii foştilor sclavi şi fii foştilor proprietari de sclavi vor putea să stea împreună la masa frăţiei”.
