România riscă sancţiuni drastice din partea Uniunii Europene dacă nu reuşeşte într-un an să introducă apă curentă şi canalizare în toate localităţile din ţară.
România a avut zece ani şi fonduri europene la dispoziţie pentru a moderniza localităţile cu peste două mii de locuitori, însă nu a reuşit să facă prea mare lucru în ceea ce priveşte absorbţia banilor UE. Populaţia poate plăti amenzi de sute de mii de euro zilnic, din 2015, în loc să beneficieze de utilităţi absolut necesare, cum ar fi apa curentă şi canalizarea, din vina incompetenţei politicienilor.
Un an pentru a recupera zece pierduţi
În momentul în care România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, statul şi-a asumat obligaţia ca până în 2015 toate localităţile cu peste două mii de locuitori să beneficieze de apă curentă la un preţ decent, canalizare şi staţii de epurare. UE a pus la dispoziţie mai multe miliarde de euro în ultimii zece ani pentru ca autorităţile locale să poată îndeplini obligaţiile asumate, numai că banii se acordau pe baza unor proiecte. Cum rata de absorbţie a României în ceea ce priveşte fondurile europene este cea mai scăzută din Uniune, cu aproape un an înainte de termenul final, cele mai multe localităţi nu beneficiază decât de alimentarea parţială cu apă.
Dacă în următorul an autorităţile nu vor reuşi să construiască în localităţile cu peste 2.000 de locuitori reţele de apă şi canal şi staţii de epurare, România riscă o amendă de câteva milioane de euro şi penalizări de sute de mii de euro zilnic până la remedierea situaţiei. Ministerul Mediului, cel care ar fi trebuit să supravegheze implementarea proiectelor în ţară, a făcut o estimare a sancţiunilor pe care le-ar putea plăti România, dar cu toate acestea încă nu ştie exact cum stau lucrurile în teritoriu. Astfel, potrivit calculelor guvernanţilor, cuantumul amenzilor care ar putea fi propuse de UE pentru România este de 1.740.000 euro, suma forfetară minimă fixă, la care se adaugă penalităţile pe zile de întârziere, ce pot varia între 2.000 şi 124.000 euro/zi.
Certuri şi incompetenţă
Fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a confirmat, pentru România liberă, că ţara noastră riscă să plătească o amendă dacă nu îşi va îndeplini obligaţiile. “Potrivit Tratatului de aderare, în ceea ce priveşte domeniul mediu, România are cele mai multe obligaţii de îndeplinit. Multe dintre planurile asumate de statul român ar trebui să fie gata până la 1 ianuarie 2015, atunci când va începe următorul exerciţiu bugetar în Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte apa, canalul şi staţiile de epurare există posibilitatea unei proceduri de infringement. Dacă lucrările nu vor fi gata, vom primi o somaţie şi vom fi verificaţi de către Comisia Juridică a Uniunii Europene. În cazul în care nu vom aduce lucrurile la forma promisă, există posibilitatea ca statul să primească o amendă iniţială şi plata unei penalizări zilnice până la finalizarea obligaţiilor”, a explicat Leonard Orban.Fostul ministru şi comisar european crede că România nu a fost în stare să cheltuie banii puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană din vina certurilor politice, dar şi din incompetenţă. „Ce este mai trist este faptul că am avut peste zece ani la dispoziţie să modernizăm aceste localităţi şi să ne îndeplinim obligaţiile. Ba mai mult, nu am fost în stare să cheltuim banii pe care Uniunea Europeană ni i-a pus la dispoziţie. Multe proiecte nu s-au realizat din cauza capacităţii administrative reduse a autorităţilor locale şi naţionale, dar şi din pricina neînţelegerilor politice.Fie că primarul era de la alt partid decât preşedintele Consiliului Judeţean sau pur şi simplu ambii nu erau în stare să acceseze fonduri europene”, a declarat Leonard Orban.
Snagov – „satul cu miniştri“, dar fără canalizare
Nici măcar în localităţile bogate din Ilfov situaţia nu e mai bună. Astfel, la Snagov locuiesc foarte mulţi demnitari din mai toate partidele, iar miliardarii români au case de locuit sau de vacanţă pe malul lacului sau în pădure. Dar, din cele cinci sate care formează comuna Snagov, numai trei beneficiază de apă curentă şi două de canalizare.
Viceprimarul Snagovului, Toma Nichita, ne-a precizat că lucrările sunt gata în proporţie de 70 la sută şi se vor termina într-un an. După spusele edilului, cu excepţia localităţii Tâncăbeşti, tot Snagovul are apă şi canal. În plus, mai există şi două staţii de epurare. Totuşi, la sfârşitul discuţiei despre infrastructura Snagovului, Toma Nichita a recunoscut însă faptul că este abia ales în funcţie şi nu prea ştie exact ce există cu adevărat în comună. „Eu nu prea ştiu exact cum e, că sunt ales viceprimar de o săptămână. Sunt de la PDL şi am avut alianţă cu liberalii până acum şi la nivel de judeţ am trecut la alianţa cu PSD-ul. Primarul fiind PSD, m-a ales pe mine vice şi l-am exclus din PDL pe fostul, pentru că ţinea cu liberalii”, ne-a detaliat edilul câteva dintre dedesubturile politicii din Snagov.
Realitatea din spatele acestor jocuri de culise este că situaţia e mult mai proastă. De fapt, în Snagov există apă în numai două localităţi, şi acolo numai pe strada principală, iar canalizare în două. În ceea ce priveşte staţiile de epurare, există una singură, nemodernizată şi depăşită, construită în timpul comunismului pentru a deservi vilele de protocol de pe marginea lacului.
Unul dintre foştii primari din Snagov, care nu a dorit să-şi decline identitatea, arată cum stau lucrurile „Apă există numai în Snagov şi Ghermăneşti pe strada principală. Acum se lucrează în celelalte sate. Oricum, la Tâncăbeşti nu se poate trage. Staţiile de epurare nu există. Este una singură, cea veche, care nu prea funcţionează. Cele despre care se vorbeşte sunt, de fapt, staţii de pompare”, arată alesul.
Locuitorii sunt şi ei nemulţumiţi de cum se mişcă lucrările în comuna lor. La numai cinci sute de metri de primărie, patroana unui magazin devine vocală atunci când aude că întrebăm despre apă. ”Unde vedeţi dumneavoastră apă aici la noi. Este în faţa Primăriei. De la curbă încoace nu avem nimic. Ăia pe malul lacului deversează totul direct în lac. Nici acolo nu există apă şi canal. Nu au fost în stare de nimic”, se plânge patroana.
În satul Ciofliceni, acum se trage conducta de apă. Oamenii sunt nemulţumiţi de preţul pe care ar trebui să îl plătească pentru apă şi nu renunţă la puţuri. “Eu, la aproape şase lei pentru un metru de apă, nu pot să îmi permit să consum nimic. De ce să dau câteva mii de lei să mă branşez şi să nu folosesc nimic. În alte locuri e doi, trei lei apa. Preţul ăsta e făcut pentru bogaţii ăia de la vile”, afirmă Nicu Iordan, unul dintre locuitorii vechi ai Snagovului.
Primarii nu vor să cedeze controlul
Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, speră ca în scurt timp să rezolve problema apei şi a canalizării, deşi există mai multe localităţi unde lucrările nici nu au început. ”MasterPlanul pentru apă-canal ar trebui să fie gata anul viitor. Noi avem hărţi, proiecte, totul pregătit şi sper să terminăm în Ilfov. Este greu, deoarece pot spune că judeţul are cam trei primari care ştiu ce înseamnă administraţie locală. În restul localităţilor ne mişcăm mai încet”, a declarat acesta.
Vina aparţine atât primăriilor, cât şi intereselor financiare din spatele acestor proiecte, recunoaşte chiar preşedintele CJ. „Unii nu vor să cedeze controlul firmelor care distribuie apa. Ca toată lumea să beneficieze de apă la un preţ normal ar trebui să existe o firmă la nivel judeţean care să compenseze pentru cei din comuna Dascălu, spre exemplu, unde un metru cub de apă costă cinci lei din cauza numărului mic de locuitori, cu preţul redus din Buftea sau un alt oraş, unde un metru de apă costă până în doi lei. Primarii nu vor să concesioneze firmele locale de apă pentru că le aduc lor venituri pe plan local sau mai ştiu eu unde. Cert este că vom plăti amenzi destul de mari dacă nu vom reuşi într-un an să terminăm treaba”, a precizat Marian Petrache.
Edilii locali speră să-i păcălească pe reprezentanţii UE prin faptul că doar vor începe lucrările până în 2015, astfel încât să obţină o amânare a amenzilor.
Statul român nu a găsit încă o soluţie sau un responsabil pentru situaţie, după cum ne-a declarat purtătotul de cuvânt de la Ministerul Mediului, Ciprian Turturică. “Până în prezent, nu a fost stabilit la nivelul Guvernului României cine va plăti penalităţile în cazul unei condamnări a României de către CJUE, însă este posibil ca într-o primă etapă sancţiunile aplicate să fie plătite de la bugetul de stat, urmând ca ulterior să se încerce recuperarea lor de la persoanele juridice şi fizice responsabile de neîndeplinirea măsurilor”, a fost răspunsul reprezentanţilor Guvernului.
Judeţul cu cele mai mari probleme
„În ceea ce priveşte mediul se poate ajunge foarte uşor la mai multe proceduri de infringement. Noi ne-am asumat mai multe lucruri pe care nu cred că vom reuşi să le ducem la capăt la termenul propus. Lucrările la apă şi canal s-au mişcat destul de încet. Din ceea ce ştiu eu, sunt judeţe unde abia s-au început lucrările şi soluţiile tehnice sunt foarte grele.Unul dintre aceste judeţe este Tulcea, unde alimentarea cu apă este foarte greu de realizat în anumite localităţi cu probleme”, a declarat Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.
