Incetinirea reformelor, tensiunile dintre ministrul Justitiei, Departamentul National Anticoruptie si Consiliul Superior al Magistraturii, precum si amendamentele la legile penale sunt analizate de ambasadorul Olandei, Jaap Werner, din perspectiva angajamentelor Romaniei dupa aderarea la Uniunea Europeana.
» Exista ingrijorari in Olanda privind statul de drept din Romania, evolutia reformelor in Justitie si a luptei anticoruptie?
Da, exista ingrijorari in acest sens. Este primul an in care Romania este stat membru UE, iar imaginea pe care ne-am format-o e ambivalenta – pe de-o parte, crestere economica si prosperitate, pe de alta parte, in domeniul Justitiei suntem ingrijorati ca ceea ce am perceput ca tendinta pozitiva descreste de la inceputul anului incoace. Se pare ca reforma justitiei nu mai are ritmul sustinut pe care il avea. Ca sa ilustrez acest lucru, in primul rand vedem ca exista tensiuni puternice in ceea ce numesc triunghiul dintre ministrul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii si Departamentul National Anticoruptie. Acest triunghi ar trebui sa colaboreze constructiv si eficient pentru atingerea telului comun de a combate coruptia si crima organizata in spiritul statului de drept. Sunt multe tensiuni, pe de-o parte intre ministrul Justitiei si DNA, in mod evident, deoarece ministrul insusi este investigat de DNA, dar observam unele tensiuni si intre atributiile ministrului, si cele pe care le doreste CSM in privinta numirii magistratilor. si vedem ca CSM investigheaza DNA ca rezultat al afacerii Tulus si va repeta acest lucru in cateva luni. Toate acestea sunt motive de ingrijorare. In al doilea rand, se pare ca este foarte dificil sa ajunga in instanta cazurile de inalta coruptie, ca rezultat al deciziilor judecatoresti. Din iulie incoace, mai multe cazuri au fost prelungite, suspendate si acum trimise inapoi la DNA pentru refacerea probatoriului. Un al treilea motiv de ingrijorare este Directia Generala Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne, care la inceputul anului a suferit o criza la nivelul conducerii, cu rezultatul ca multe dintre cazurile la nivel inalt care ar fi trebuit demarate nu au mai fost incepute. In acelasi timp, vedem ca DGA a fost un partener necooperant in relatia cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei in infiintarea unui Centru national de Integritate.
» O institutie similara Agentiei Nationale de Integritate?
Nu, este vorba de un call-center care ar fi trebuit infiintat la initiativa acestei organizatii si a DGA, pentru ca oamenii sa poata suna cand se confrunta cu fapte de coruptie si sa fie ajutati in gasirea institutiei corecte care sa le preia cazul. A fost un inceput promitator la inceputul anului, dar, dupa schimbarea conducerii DGA, au fost dificultati mari, practic s-au retras ca partener, desi mai sunt intr-o oarecare masura implicati.
» Va ingrijoreaza si modificarile la Codul Penal si de Procedura Penala?
Da, este un element pe care vroiam sa-l mentionez. Cooperam foarte bine la nivelul combaterii crimei organizate, fortele noastre de politie au o colaborare foarte buna si contribuie la securitatea Europei. Nu sunt un expert, dar sper ca modificarile aduse Codului Penal nu vor bloca sau ingreuna aceasta colaborare. Am vazut obiectiile ridicate de organizatiile nonguvernamentale si inteleg ingrijorarea ambasadorului SUA.
» Impartasiti ingrijorarea ambasadorului SUA?
Da, o impartasesc. Pot intelege pe deplin de unde vine aceasta ingrijorare. Nu vreau sa intru in detalii, dar exista unele lucruri acolo care te fac sa te intrebi cat de eficiente vor fi procedurile legale pentru combaterea infractiunilor. Desigur, in ultima instanta este decizia Romaniei si a romanilor cum doresc sa-si croiasca sistemul penal. Dar dupa cum spuneam, noi suntem interesati de aceste chestiuni, mai ales ca toate aceste patru problematici se leaga de unele obiective prioritare ("benchmarks") stabilite de Comisia Europeana in cadrul mecanismului de cooperare si verificare. Trebuie sa ne amintim ca aderarea Romaniei, la 1 ianuarie 2007, nu 2008, s-a realizat in conditiile stabilite de acest mecanism european si cu intelegerea ca reforma sectorului judiciar va continua in ritmul pe care l-a avut la sfarsitul anului trecut. Dupa cum spuneam, cand te uiti la evolutiile de anul acesta, exista motive de ingrijorare daca ritmul acestor reforme este sustinut. Credem ca nu. Cand ministrul olandez pentru Afaceri Europene a vizitat Romania urmat la scurt timp de presedintele Senatului, ne-am exprimat ingrijorarea atat din partea Guvernului, cat si a Parlamentului.
» Pe de alta parte, de cand Romania a devenit stat-membru exista perceptia ca mijloacele de presiune ale Comisiei Europene si ale statelor membre au scazut, ca acest "mecanism de cooperare si verificare" este ineficient. Iar orice critica este combatuta cu replica "suntem stat suveran, nimeni nu poate sa ne spuna ce sa facem la noi in tara." Cum vedeti aceasta situatie?
Noi luam foarte in serios acest mecanism. si multe dintre statele membre au aceeasi pozitie. Noi ne-am adresat la un moment dat si Comisiei Europene, spunandu-i ca dorim un mecanism robust, puternic. Asta inseamna ca dorim rapoarte amanuntite si de calitate din partea Comisiei, precum si progrese solide inregistrate de Romania in legatura cu acele obiective ("benchmarks") stabilite. Desigur, in ultima instanta, exista si posibilitatea aplicarii clauzei de salvgardare, la propunerea Comisiei. Asteptam cu nerabdare, alaturi de Romania si alte state membre, raportul din ianuarie, si nu as fi surprins ca el sa includa unele observatii critice referitor la unele evolutii pe care le-am punctat deja. Pana atunci, observam, dar vreau sa subliniez ca nu suntem doar spectatori critici, ci ne si implicam. Am discutat cu ministrul Justitiei inainte ca el sa-si prezinte planul de actiune si i-am oferit ajutorul nostru, pentru ca mai avem unele fonduri de preaderare disponibile, mai ales pentru domeniul judiciar. In domeniul dreptului european demaram un proiect care sa-i ajute pe judecatorii romani sa aiba acces direct la jurisprudenta europeana. Un alt proiect in discutie este cum sa ajutam sectorul judiciar in ce priveste confruntarea cu coruptia, de a avea judecatori olandezi care sa interactioneze cu judecatori romani in cresterea standardelor de integritate. Cum sa trateze cazuri de coruptie, atat in termeni de jurisprudenta, dar si cand sunt ei pusi in situatia in care li se ofera mita.
» Exista ingrijorari si in sectorul de afaceri olandez cu privire la situatia din Justitie?
Da, exista. Este insa greu sa-mi formez o imagine de ansamblu in aceasta privinta, pentru ca difera foarte mult de la caz la caz. In cercurile de afaceri, dincolo de plangeri, in general perceptia tinde sa se imbunatateasca.In multe dintre tribunalele inferioare exista generatii noi care par sa aiba standarde de integritate mai ridicate.
» Ar exista si un impact economic asupra Romaniei daca acest proces de incetinire si chiar blocare a reformelor ar continua nestingherit?
Un stat de drept eficient, cu un sistem judiciar eficient sunt parti vitale ale spatiului economic. Investitorii si comerciantii sunt foarte sensibili la nivelul la care se afla sistemul judiciar. si da, este unul dintre criteriile pentru care decid sa investeasca aici sau in alta parte. Este un element important pe care ei mi-l spun in mod repetat. In general, vad Uniunea Europeana ca o comunitate a legii, o comunitate de valori, o piata interna comuna si o uniune politica. Iar asta inseamna ca, intr-un fel, suntem interconectati si dependenti unii de altii. Asadar, evolutiile din sectorul judiciar de aici sunt relevante si pentru noi, direct sau indirect. De aceea ne si exprimam ingrijorarea, pentru ca suntem interconectati. Lumea exterioara se uita si ea la UE si la rolul pe care vrea sa-l joace la nivel global, ca garant al drepturilor omului si statului de drept. De aceea, trebuie cat mai rapid ca statele membre sa atinga nivelurile minime si, de ce nu, maxime.
Avertisment din Parlamentul European
Europarlamentarul olandez Joost Lagendijk, raportorul pentru Romania al grupului ecologist din legislativul european, a trimis o adresa Comisiei Europene in care solicita raspunsuri cu privire la neindeplinirea angajamentelor asumate de Romania in domeniul justitiei si luptei anticoruptie.
Contactat telefonic, Lagendijk a declarat ieri pentru "Romania libera" ca "in ultimele luni sunt tot mai ingrijorat, iar aceasta viziune este impartasita de mai multi aici la Bruxelles, ca lupta anticoruptie a devenit tot mai dificila in Romania din cauza atitudinii Parlamentului si a amendametelor prevazute pentru Codul Penal".
Europarlamentarul a adaugat ca, mai ales dupa demiterea Monicai Macovei, impresia e ca, in loc sa se eficientizeze lupta anticoruptie, "se merge in sens invers" si ca "exista un interes al unor parlamentari sa faca mai dificila lupta impotriva coruptiei".
Lagendijk a criticat si campaniile negative din presa romaneasca fata de activitatea procurorilor anticoruptie, amintind ca evaluarea lor a fost foarte pozitiva in rapoartele Comisiei Europene. El a atras atentia ca Parlamentul European a votat in favoarea aderarii Romaniei in ciuda problemelor persistente, dar cu promisiunea ferma a Romaniei ca va continua si dupa aderare reformele in justitie si lupta anticoruptie.
"Cred ca a venit momentul pentru UE si pentru Comisia Europeana sa fie dure si sa sanctioneze angajamentele neindeplinite." Nesanctionarea Romaniei ar transmite "un mesaj gresit" si celorlalte tari in curs de aderare, stabilind un precendent periculos, ce le-ar determina sa promita diferite lucruri, iar dupa aderare sa nu le mai indeplineasca.
