Firmele au arătat că principalul motiv pentru care au intrat în insolvență este acela că nu își pot achita facturile la termen deoarece își încasează propriile creanțe cu întârziere. „Acest lucru este adevărat, dar nu reprezintă decât unul dintre motivele indisciplinei de plată. Folosirea resurselor financiare de la furnizori prin plata tardivă a facturilor pentru investiții pe termen lung, care s-au dovedit ulterior ca fiind neprofitabile, a reprezentat în aceeași măsură o cauză a indisciplinei de plată a firmelor respective”, susțin reprezentanții Coface. Aceștia au calculat că furnizorii comerciali ai companiilor intrate în insolvență au de recuperat creanțe în valoare de 4,7 miliarde lei, băncile 3,7 miliarde lei, acționarii 2 miliarde, iar ANAF un miliard.
Simona Miloș, președintele Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență din România (INPPI) susține că ANAF, deși putea să recupereze o parte din datorii, nu a sprijinit în ultimii ani procedura de reorganizare a firmelor aflate în insolvență pe motiv că ar fi vorba despre un ajutor de stat. „Fiscul vota împotriva planului de reorganizare a societății dacă nu primea datoria integral, susținând că, în caz contrar, este vorba despre ajutor de stat. Curtea de Justiție a UE a decis însă că, în cazul în care Fiscul primește o sumă mai mare de bani când societatea este în reorganizare decât atunci când este în faliment, nu este vorba despre ajutor de stat”, arată Simona Miloș. Aceasta spune că legislația europeană nu prevede ca Fiscul să aibă prioritate în fața altor creditori, cu excepția sumelor datorate la contribuțiile sociale, deoarece în cazul acesta este vorba despre oameni. “În Germania, Fiscul stă la rând cu toți ceilalți creditori ca să-și recupereze banii. Din păcate, ANAF se năpustește asupra celor mici, în schimb companiile mari sunt păsuite, iar creanțele cresc, în final triplân-
du-se față de datoria inițială”, subliniază președintele INPPI.
Numărul insolvențelor, în scădere
Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Registrul Comerțului, rezultă că pe parcursul primelor nouă luni au fost deschise 15.575 de insolvențe noi, în scădere cu aproximativ 17% față de aceeași perioadă a anului anterior. Constantin Coman, Country Manager – Coface România, arată că scăderea este înregistrată pe fondul unui volum imens de insolvențe deschise în ultimii cinci ani. Capitala rămâne singura regiune în care numărul insolvențelor a crescut cu 24%. Sectorul construcțiilor, fabricarea produselor textile, HORECA, industria extractivă și transporturile au rămas în Top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvențelor raportat la 1.000 de firme active. Reamintim că mari companii de construcții, cum ar fi Tehnologica Radion (atât societatea, cât şi patronul acesteia, Theodor Berna, se află în vizorul procurorilor într-un dosar de evaziune fiscală, prejudiciul fiind de peste 100 de milioane de euro), TMUCB București, Vega 93 (al doilea mare angajator din Galați) sau IZO – OIL SRL Timişoara a “regelui asfaltului din Banat”, Georgică Cornu, au intrat în insolvență în ultimele luni.
„Efectul de regenerare a sistemului economic privat rămâne greoi, în condițiile în care România suferă la capitolul antreprenoriat și înregistrarea de companii noi, profitabile. Astfel, chiar dacă numărul de companii care și-au întrerupt activitatea în primele nouă luni ale anului curent este în scădere cu 17%, comparativ cu perioada similară a anului anterior numărul companiilor nou-înregistrate în aceeași perioadă analizată prezintă o contracție și mai mare, respectiv de 22%”, a precizat Constantin Coman.
