Recent semnatul acord privind alianta (deja traditionala) dintre social-democrati si conservatori a stat sub semnul suspiciunii fata de o posibila tradare din partea PC. Pentru a nu mai fi din nou abandonati dupa consumarea actului, liderii PSD s-au straduit – si, probabil, au si reusit – sa introduca in text suficiente garantii ca partenerii lor nu vor repeta gestul din 2004. Intrebarea care nu s-a pus este: cum va garanta PSD ca partenerii lor vor capata in viitorul parlament o anumita cota din locurile castigate de alianta?
In vechiul sistem electoral proportional, in cadrul aliantelor se practica impartirea mandatelor dupa o metoda destul de simpla. Daca, de exemplu, se stabilea ca un partid va capata 80% din locuri, iar celalalt – 20%, operatia era relativ simpla. Sa luam un exemplu la intamplare – judetul Arges. Acesta furnizeaza 9 mandate de deputat. Pe baza sondajelor efectuate la nivel judetean, se afla ca alianta ar putea obtine, sa zicem, intre 30 si 40% din voturi – adica 3 mandate sigure si unul ipotetic. Asadar, in lista de candidati, pe primele 4 pozitii (cele "eligibile") erau trecuti 3 reprezentanti ai unui partid si unul al celuilalt. Echilibrul dintre mandatele ipotetice se realiza la nivel national – in 20% din judete partidul al doilea detine prima pozitie de pe lista, in alte 20% detine a doua pozitie etc.
Deocamdata, Mircea Geoana a declarat ca "numarul colegiilor uninominale in care vor candida conservatorii va fi decis in functie de rezultatele PC la alegerile locale". In acelasi exemplu al judetului Arges vor exista 9 colegii, totalul celor aproximativ 640.000 de locuitori fiind distribuit in mod uniform intre acestea. Probabil, cei 170.000 de locuitori din municipiul Pitesti vor forma 2 sau 3 colegii, celelalte fiind alcatuite din cate un orasel (Campulung Muscel, Curtea de Arges, Costesti, Topoloveni etc.) si cateva comune. Mentinand ipoteza proportiei sus-mentionate, unul sau doua colegii vor fi atribuite conservatorilor, iar restul – social-democratilor. Care anume dintre aceste colegii vor fi ale candidatilor PSD si care ale conservatorilor devine loterie pura (este greu de crezut ca cineva va putea finanta sondaje reprezentative in fiecare dintre cele 329 de colegii ale tarii, si chiar daca ar fi bani, institutele de sondaje nu au forta necesara pentru a le realiza in timp util).
Dupa cum stim, in eventualitatea (cea mai probabila, in acest tip de judete) ca nici unul dintre candidati nu va obtine majoritatea de 50%, repartitia mandatelor se va face proportional cu numarul de voturi obtinut de fiecare partid in judet. Numai ca – aici se incurca socotelile – dintre cei 9 candidati ai aliantei, ordinea celor 3 sau 4 care vor obtine mandate este data de procentul voturilor obtinute de catre fiecare in colegiul sau. Or, nimeni nu poate garanta ca vreunul dintre candidatii conservatori va obtine procentaje suficient de bune incat sa-l situeze pe una dintre pozitiile aducatoare de mandat. Mai mult, dat fiind ca PSD detine la nivel local organizatii mult mai puternice, este probabil ca acestea sa se implice mult mai eficient in sustinerea propriilor candidati decat pentru candidatii conservatori; asta sporeste sansele ca scorurile pesedistilor sa fie mai bune decat cele ale conservatorilor. De mentionat ca avantajul conservatorilor, adus de posturile de televiziune arondate, nu prea functioneaza la nivelul unitatilor mici constituite de colegiile uninominale.
Acestea fiind zise, este destul de probabil ca de aceasta data PSD sa obtina revansa pentru cacealmaua pe care a suportat-o in 2004: va beneficia in campania electorala de aportul mediatic al conservatorilor, fara a oferi in schimb un echivalent in mandate parlamentare.
Dar concluzia principala a acestor consideratii este mai generala: rezulta ca, departe de a fi, asa cum s-a spus, "aceeasi Marie cu alta palarie", noul sistem electoral modifica esential regulile jocului in ceea ce priveste formarea aliantelor preelectorale. Strategia partidelor fara sustinere electorala, de a se strecura in parlament sub pulpana celor mari, va trebui reconsiderata.
P.S. Legea electorala
prevede ca "prima delimitare a colegiilor uninominale va fi efectuata prin hotarare a Guvernului, conform hotararii unei comisii parlamentare speciale (…), in termen de maximum 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu". A trecut mai mult de o luna de la promulgarea legii (13 martie), comisia parlamentara nu a fost constituita; decupajul electoral va fi, desigur, subiect de multe si indelungate discutii. Ma intreb cum va fi respectat termenul de 90 de zile, in conditiile in care pana la 1 iunie cam toata clasa politica e ocupata cu sfintele sarbatori si alegerile locale.
