De două săptămâni, medicii și autoritățile încearcă să identifice cauza îmbolnăvirii a bebelușilor cu vârste între 7 luni şi 1,5 ani proveniţi din localităţi diferite ale judeţului Argeş. Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, dr Alexandru Rafila, ne-a declarat că acest lucru este greu de realizat, iar concluziile finale vor fi prezentate într-o săptămână.
Corpul de Control al Guvernului a trimis o echipă care să verifice modul în care este asigurat tratamentul medical al bebeluşilor din Argeş şi cum decurg investigaţiile privind cauzele îmbolnăvirii lor. Ce date aveţi până la această oră?
Dr Alexandru Rafila: Este un lucru foarte bun că se fac aceste verificări. Din ceea ce ştiu, bebeluşii sunt îngrijiţi foarte bine la Spitalul Marie Curie. Ei au fost transferaţi într-o perioadă anterioară declanşării acestei alerte epidemice. Practic, majoritatea au fost transferaţi de la Piteşti în primele opt zile ale lunii februarie, iar spitalul a informat Direcţia de Sănătate Publică în data de 9 februarie, şi de atunci se face investigaţia epidemiologică. Pe 10 februarie au început colegii din Argeş, pe 11 februarie deja echipa Ministerului Sănătăţii s-a deplasat la Piteşti, unde au verificat absolut tot, documentele medicale ale copiilor transferaţi, au solicitat luarea de probe de alimente şi apă de la familiile copilaşilor bolnavi. Din nefericire, dar este un lucru la care putem să ne aşteptăm, nu au fost probe pozitive care să ne sugereze care ar fi cauza infecţiei. Totuşi, vreau să vă fac o precizare. Această suspiciune a infecţiei cu Escheria Coli enterohemoragic – despre această tulpină discutăm, este o tulpină care produce o toxină foarte puternică, se numeşte toxina schiga, iar manifestările care apar în boală, mai ales aceată complicaţie foarte gravă, sindromul hemolitic uremic, apare exact din cauza acestei toxine – şi microorganismele nu s-au putut izola de la pacienţi, pentru că deja trecuseră prea multe zile de la debutul bolii şi, în cea mai mare parte, ei fuseseră deja trataţi cu antibiotice, ceea ce a făcut imposibilă decelarea agentului cauzator la bebeluşi. Chiar colegii de la Institutul Cantacuzino au făcut investigaţii speciale, de biologie moleculară, şi acestea au ieşit negative, nu au dus la identificarea bacteriei care produce boala. Asocierea este foarte cunoscută între sindromul hemolitic uremic şi infecţia cu această bacterie periculoasă, însă identificarea sursei este o problemă extrem de sensibilă şi complicată şi de multe ori, mai ales când este vorba de un număr relativ mic de cazuri, cum sunt cele din judeţul Argeş, discutăm despre 12 cazuri, atunci identificarea sursei este dificilă. Fac o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat în Germania în anul 2011, unde au fost 4.000 de cazuri şi nici până în ziua de azi nu avem o explicaţie clară a sursei şi modului de răspândire a acestui microorganism, cu toate că acolo a fost vorba de o manifestare patologică ce a apărut la nivel naţional, cu mii de cazuri şi 53 de decese.
Citeşte şi: Al treilea bebeluș bolnav din Argeș a murit. Corpul de Control al lui Cioloș investighează cazul
În încercarea de a găsi agentul patogen responsabil de aceste îmbolnăviri, medicul Mihaela Bălgrădean de la Spitalul Marie Curie afirma că este posibil ca sursa infecţiei să fie de la animalele din gospodăriile familiilor cu copiii bolnavi.
A.R.: În general, acest microorganism este transmis prin intermediul animalelor, în special bovinele mari, prin dejecţiile lor, şi de aceea principalele alimente incriminate sunt laptele sau produsele lactate, dacă ele nu sunt pasteurizate şi, de asemenea, carnea de vită, dacă nu este bine prelucrată termic. Statistic, acestea sunt pe primele două locuri în ceea ce priveşte transmiterea acestei afecţiuni, nu doar în România, sunt statistici la nivel mondial. În plus, şi alte alimente, cum ar fi salata sau alte legume care vin în contact cu solul contaminat pot sa fie sursa acestui tip de infecţie. Autorităţile de sănătate publică din judeţul Argeş au controlat într-o primă instanţă sursele de apă, laptele praf şi cerealele care au fost consumate de aceşti copii. Ele s-au dovedit a fi negative, în sensul că nu constituie sursa acestei infecţii. O să continuăm investigaţiile. Însă trebuie să avem în vedere că astfel de izbucniri epidemice de multe ori, la astfel de vârste, nu se poate identifica sursa infecţiei şi, implicit, calea de transmitere. Acestea este digestivă, dar momentul consumului alimentului nu poate fi identificat.
Până la decelarea cauzei, probabil autorităţile au luat o serie de măsuri pentru extinderea epidemiei, cel puţin în zona de focar?
A.R.: Da, nu s-au mai înregistat cazuri în ultimele 5-6 zile. Şi, ca o coincidenţă, o dată cu declanşarea anchetei epidemiologice, pe 10 februarie, nici nu au mai apărut cazuri noi transferate de la Piteşti. Sigur, acum nu trebuie să ne gândim la cazurile de diaree banală care apar frecvent în acest sezon şi la bebeluşi, şi la adulţi. Discutăm despre o formă gravă de diaree produsă de această tulpină de escheria coli entero-hemoragică şi nu au mai fost, din fericire, întegistrate alte cazuri. Mai mult, Institutul Naţional de Sănătate Publică a introdus un sistem de raportare instantanee foarte rapid a oricăror suspiciuni de boală diareică gravă complicată, la nivel naţional, încât să putem să avem date de natură epidemiologică care să ne permită identifăcarea unei eventuale surse, dacă ea există sau dacă apar şi alte îmbolnăviri în judeţ sau în alte regiuni din ţară.
Opinia publică a perceput ca un fel de bâlbâială a autorităţilor faptul că nu au reuşit să identifice sursa infecţiei, făcând teste inclusiv pe portocale…
A.R.: Apropo de testele pe portocale, nu vreau să comentez nimic. Nu cunosc partea aceasta de toxicologie, ştiu doar ce spunea doamna profesor Bălgrădean, că asocierea între sindromul hemolitic uremic şi consumul de pesticide nu se poate face.
Credeți că această anchetă ar putea duce la îmbunătăţirea protocoalelor și procedurilor care să permită o mai bună gestionare a unor astfel de cazuri?
A.R.: Cred că este un lucru pe care trebuie să-l facem fie că discutăm despre infecţiile intraspitaliceşti – şi aţi văzut că Ministerul Sănătăţii a lansat o strategie şi un plan de acţiune etapizat pentru supravegherea şi controlul acestor infecţii şi al consumului de antimicrobiene -, pe de altă parte, şi în această situaţie probabil trebuie să facem în aşa fel încât spitalele să fie mai rapide în semnalarea autorităţilor de sănătate publică orice fel de îmbolnăvire care ar putea să afecteze comunitatea. Nu mă refer la cazurile individuale. Dar atunci când discutăm de cel puţin trei cazuri, trebuie întotdeauna să ne gândim că ă ibucnire de tip epidemic şi atunci trebuie să colaboreze cu autorităţile de sănătate publică pentru identificarea sursei şi a căilor de transmitere, astfel încât să limiteze consecinţele, dacă ele se pot manifesta la nivel populaţional.
Şi în cât timp estimaţi că vom avea concluzii certe ale acestui caz al bebeluşilor de la Piteşti?
A.R.: Probabil într-un interval relativ scurt, nu cred că mai mult de o săptămână. Şi sper ca toţi bebeluşii să fie într-o stare de sănătate care să ne asigure că au trecut peste perioada cea mai grea şi se vor face bine. Este foarte important şi din punct de vedere al mesajului naţional, pentru toată lumea, să ştie că aceşti copii sunt în siguranţă. Sper ca într-o săptămână, maximum două, să putem să avem nişte concluzii finale. Dar, repet, asta nu înseamnă că o să şi putem să identificăm sursa infecţiei, pentru că acest lucru este dificil de realizat de foarte multe ori. Având în vedere numărul relativ mic de cazuri, este posibil ca acest lucru să nu poată fi elucidat.
