Alesii sunt greu de adus in fata Justitiei

In timpul exercitarii mandatului, nici deputatii si nici senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile lor politice, ei fiind protejati de Constitutia Romaniei, articolul 72.

In schimb, pentru fapte ce exced activitatea lor legislativa si politica, legea fundamentala permite, teoretic, ca – pe perioada exercitarii mandatului – alesii sa poata fi urmariti si trimisi in judecata penala. Aceasta procedura este insa deosebit de anevoioasa, ca sa nu spunem chiar imposibila, dupa cum a demonstrat realitatea. Constitutia ii protejeaza pe alesi (de practicile la care sunt supuse persoanele obisnuite, susceptibile de a fi vinovate de comiterea unor infractiuni), interzicand perchezitionarea, retinerea sau arestarea lor fara incuviintarea Camerei din care fac parte. Si in nici un caz inainte de a fi fost ascultata si versiunea lor. Practic, in ultimii 16 ani, cazurile de acest gen au fost rarisime – deputatii PSD Gabriel Bivolaru si Viorel Gheorghiu. Altfel, legea fundamentala spune ca de urmarirea si trimiterea in judecata penala se ocupa Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Posibilitatea ca un deputat sau senator sa ajunga in situatia de a fi arestat pe strada, retinut sau supus perchezitiei este conditionata, in legea fundamentala, de comiterea unei infractiuni flagrante! In primul rand pentru ca, in administratie, nu toata lumea percepe la fel notiunea de „infractiune flagranta”. De aceea, nu se poate ajunge cu una-cu doua la un parlamentar care comite fapte grave antisociale, deoarece ministrul Justitiei trebuie mai intai sa-l informeze, neintarziat, pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei pe care le are in vedere. Iar in cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri – se mai precizeaza in Constitutie.
In cazul ministrilor, pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala – precizeaza Constitutia. Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala prevede ca „pentru savarsirea altor infractiuni, in afara exercitarii functiei lor, membrii Guvernului raspund potrivit dreptului comun”. Legea mai spune ca raspunderea penala este personala si priveste fiecare membru al Guvernului in parte, pentru faptele comise in exercitarea functiei sale. Membrii Guvernului raspund penal pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, de la data depunerii juramantului si pana la incetarea functiei, in conditiile prevazute de Constitutie.