Partidele proeuropene, aflate la putere în fostul parlament al Republicii Moldova, nu au obţinut, la alegerile de duminică, majoritatea necesară impunerii unui preşedinte şi ieşirii din criza politică. Asta, chiar dacă exit poll-ul le-a dat câştigătoare detaşate ale scrutinului.
Chişinău. După euforia iscată de sondajele efectuate la ieşirea de la urne, care indicau o victorie a partidului premierului Vlad Filat, a venit duşul rece al rezultatelor oficiale (95,6% din voturile exprimate). Comuniştii lui Voronin sunt câştigători, PCRM fiind cotat cu 41,1% şi cu 44 de mandate aferente. Celelalte trei partide, membre ale Alianţei proeuropene şi care au şanse să intre în parlament, au obţinut 57 de mandate (din totalul de 101), o majoritate suficientă pentru a impune guvernul, dar cu patru mandate mai puţin pentru a deţine acea majoritate care să le permită alegerea şefului statului. Iată rezultatele lor în procente: PLDM (Filat) – 28,20%, PDM (Lupu) – 13,2% şi PLM (Ghimpu) – 8,9%. Rezultatele contrazic flagrant exit poll‑ul realizat la comanda Publika TV, de institutul de sondare IRES condus de Vasile Dâncu, care dădea PLDM drept marele câştigător al scrutinului.
Referindu-se la această uriaşă diferenţă – de 15 procente în cazul PCRM -, Dâncu a declarat: „A existat o acţiune împotriva exit poll-urilor din partea electoratului comunist. Oamenii au simţit asta ca pe o ameninţare şi nu au fost sinceri”. Analiştii moldoveni susţin că totul ţine de mentalitatea alegătorilor, precauţi când li se pun întrebări despre opţiunile lor politice. Ei spun ce cred că este corect, nu neapărat opţiunea reală pe care o exprimă la vot.
Este pentru a treia oară în mai puţin de doi ani când nici o forţă politică nu ajunge să obţină această majoritate şi liderii politici şi experţii se tem că interminabila criză politică va continua. PCRM, la putere între 2001 şi 2009, a câştigat un scrutin controversat, urmat de revolte de stradă în aprilie 2009, pe fondul suspiciunilor de fraudă electorală orchestrată de comunişti. În iulie trecut, coaliţia prooccidentală a câştigat noul scrutin, dar parlamentul a fost dizolvat pentru că nu deţinea cele 61 de mandate necesare din totalul de 101 pentru alegerea şefului statului şi s-au decis alegerile anticipate de duminică, 28 noiembrie. Între ultimele două alegeri, referendumul organizat pentru alegerea preşedintelui prin sufragiu universal a eşuat şi a invalidat din cauza insuficientei participări.
După centralizarea voturilor din diaspora, trei din cele patru mandate alocate au fost obţinute de PLDM (2) şi de PLM (1), rămânând incert dacă ultimul va reveni PCRM sau PDM. Un responsabil al PDM, Dumitru Diacov, estimează că va fi găsită o majoritate prezidenţială. „Toată lumea realizează că nu ne mai permitem noi alegeri anticipate. Sunt sigur că de această dată vom reuşi să desemnăm preşedintele.” Se pare că negocieri privind unele alianţe ar fi început chiar după anunţarea rezultatelor. PCRM, prorus şi antieuropean, rămâne principala formaţiune în parlament şi nu şi-a pierdut toate şansele de a reveni la putere în cazul în care reuşeşte să convingă unul dintre partidele coaliţiei să îl susţină. Vladimir Voronin, liderul comuniştilor, după ce a strigat că li s‑au furat zece procente, declara în faţa presei că este gata de guvernare şi de dialog. „Cel mai simplu ar fi o alianţă din două partide.” Urmează negocieri de culise pentru alegerea „partenerului”.
Vitalie Ciobanu, redactor-şef al revistei Contrafort, spune că adevărata miză a scrutinului nu a fost depăşirea crizei politice ci desprinderea R. Moldova de pe orbita rusească. În general, potrivit politicienilor, în viitor vor conta garanţiile şi sprijinul Occidentului, pentru că Rusia nu va sta cu mâinile în sân. Cu un Voronin aflat în fruntea comuniştilor proruşi care deţin 44 de mandate în parlament, Moscova are pârghii de a-şi promova în continuare politica „dezbină şi conduce”. R. Moldova, cu 4,3 milioane de locuitori, a căzut în mizerie după căderea URSS, cu o economie bazată în mare parte pe agricultură, industria fiind situată în Transnistria, teritoriu separatist prorus din estul ţării, autoproclamat independent în 1991.
