– Interviu cu presedintele CNCAN, Vilmos Zsombori
– Domnule presedinte, in cadrul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica s-a discutat despre amenajarea unui depozit regional, depozit de deseuri radioactive. Este posibil ca acest depozit sa fie amplasat in Romania?
– Problema depozitelor regionale definitive de deseuri este discutata la nivel de principiu in cadrul AIEA. Este evident ca, din punct de vedere tehnic si financiar, realizarea depozitelor regionale este de dorit, mai ales in cazul depozitelor geologice de adancime pentru combustibil uzat si pentru deseurile de viata lunga. Pentru un singur depozit se poate alege cel mai favorabil amplasament din punct de vedere geologic, iar costurile de amplasare si construire se reduc in cazul unui singur depozit fata de situatia amplasarii a cate unui depozit in fiecare tara. Trebuie insa de precizat ca problema construirii de depozite regionale intampina dificultati din punct de vedere politic, fiecare tara evitand sa primeasca pe teritoriul national deseuri radioactive provenite din alte tari. Astfel, problema depozitelor regionale este in prezent la stadiul de deziderat. Referitor la intrebarea dumneavoastra, precizam ca nu s-a propus ca depozitul regional sa fie in Romania. De altfel, conform prevederilor Legii 111/1996, importul de deseuri radioactive in Romania este interzis.
– Sa presupunem ca legislatia ar fi favorabila. Care ar fi avantajele?
– Avantajul pentru tara-gazda este de ordin financiar. Ca dezavantaj pentru amplasarea in Romania a unui depozit geologic regional, mentionam ca, din punct de vedere geologic si seismic, Romania nu figureaza intre tarile avand conditiile cele mai favorabile pentru amplasarea unui depozit regional.
– Dezvoltarea durabila impune diminuarea efectelor negative asupra mediului. Exista preocupari privind depozitele definitive de deseuri radioactive?
– In Romania problematica deseurilor radioactive este tratata cu atentie. Astfel a fost infiintata Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive, care coordoneaza la nivel national problema gospodaririi deseurilor radioactive. Ordonanta Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala, aprobata prin Legea nr. 320/2003, este in curs de revizuire, pentru a include mecanismele de finantare a activitatilor de gospodarire a deseurilor radioactive. In prezent, in tara exista un depozit definitiv pentru deseuri radioactive, Depozitul National de Deseuri Radioactive Baita, Bihor. In acest depozit, amplasat in galerii de cercetare geologica pentru minereuri de uraniu de la Baita, sunt depozitate deseurile radioactive de viata scurta, deseuri continand radionuclizi cu timpul de injumatatire mai mic de 30 de ani. Deseurile radioactive depozitate la Baita provin din aplicatii nucleare din industrie, medicina si cercetare. Deseurile radioactive provenite de la Centrala Nucleara Cernavoda sunt stocate in prezent pe amplasamentul centralei. Strategia nationala pe termen mediu si lung privind gospodarirea in siguranta a combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, intocmita de Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive, prevede construirea unui depozit final de suprafata pentru deseurile radioactive de viata scurta provenite de la CNE Cernavoda. Combustibilul nuclear uzat si deseurile de viata lunga sunt depozitate intermediar, in asteptarea unei solutii definitive. Se are in vedere construirea unui depozit definitiv geologic, de adancime, care urmeaza sa devina operational peste cel mult 50 de ani.
Specialistii CNCAN sunt pregatiti pentru situatii de criza nucleara
– Diversitatea problemelor cu care se confrunta specialistii CNCAN impune o perfectionare continua. Au fost realizate simulari ale unor situatii de criza nucleara?
– Pe langa pregatirea teoretica, specialistii CNCAN au beneficiat de pregatire practica, prin organizarea de exercitii referitoare la prevenirea si combaterea traficului ilicit cu materiale nucleare si radioactive, prevenirea si combaterea terorismului nuclear, prevenirea si combaterea actelor de sabotaj la instalatiile nucleare, precum si prin participarea la interventii. In acest context trebuie mentionata organizarea exercitiului national de prevenire si combatere a traficului ilicit cu materiale radioactive si surse radioactive. CNCAN a organizat cursul regional-pilot privind raspunsul in cazurile de terorism nuclear. Totodata, specialistii CNCAN au participat la activitatile de planificare si pregatire a exercitiului international pentru urgenta radiologica in caz de atac cu „bombe murdare”. De o deosebita apreciere internationala s-a bucurat exercitiul CONVEX 3 referitor la testarea planului international de interventie, „Planul Comun de Management al Situatiilor de Urgenta”, care urmareste ca AIEA, statele membre si organizatiile internationale sa poata testa pregatirea pentru cooperare si actiuni coordonate in situatii reale de urgenta nucleara sau radiologica.
– La preluarea mandatului ati declarat ca CNCAN este o echipa de specialisti pe care doriti sa o conduceti spre deplina integrare in Uniunea Europeana. Exista neimpliniri?
– Nu pot sa afirm ca este vorba de neimpliniri, mai degraba amaraciuni. In primul rand, lipsa unui spatiu corespunzator, ceea ce genereaza dificultati atat in desfasurarea activitatii proprii, cat si la imposibilitatea amplificarii contactelor internationale. O alta amaraciune, pe care o resimt atat ca presedinte al CNCAN, dar si ca tata a doi copii realizati profesional, este aceea ca tinerii nu se indreapta spre un domeniu de perspectiva cu reale oportunitati cum este al nostru.
– Transparenta decizionala reprezinta una din obligatiile autoritatilor publice. Domeniul nuclear s-ar putea prevala de o asa-zisa „confidentialitate a informatiilor”? Cum vedeti relatia cu presa?
– CNCAN, prin alinierea reglementarilor sale la normele si legislatia europeana, reprezinta o garantie pentru furnizarea, in conditii de deplina transparenta, a informatiilor de interes public in domeniul autorizarii si controlului. Obiectivele noastre sunt focalizate pe: informarea publica, sensibilizarea si constientizarea „proatom”, feed-back-ul la mesajele transmise, relatii transparente cu mass-media, campanii de informare publica. Manifestam o preocupare deosebita pentru familiarizarea jurnalistilor acreditati cu problematica nucleara specifica, aceasta avand ca efect cresterea gradului de constientizare in randul populatiei asupra problemelor activitatilor nucleare. Vizam, de asemenea, incurajarea adoptarii unui comportament responsabil fata de impactul activitatilor nucleare asupra mediului.
