Preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, a fost pălmuit de comandantul forţelor de elită ale republicii islamice, în ianuarie 2010, dezvăluie WikiLeaks. Motivul: Ahmadinejad dorea o relaxare a cenzurii presei.
Incidentul neobişnuit, care arată raportul de forţe dintre liderii civili ai Iranului şi structurile militare fidele teocraţiei, a avut loc, potrivit New York Times, în cursul unei reuniuni tensionate, în care conducerea iraniană discuta metodele utilizate la reprimarea protestelor postelectorale din 2009. Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare Naţională al republicii islamice avea loc la două săptămâni după uciderea mai multor protestatari în ultimele manifestaţii împotriva modului în care Ahmadinejad fusese reales.
Conform mesajului diplomatic american trimis la Washing-ton de ambasada americană din Azerbaidjan în februarie 2010, Ahmadinejad a fost pălmuit de Mohammad Ali Jafari, comandantul Gardienilor Revoluţiei, pentru că sugerase că unele dintre măsurile restrictive impuse presei după protestele violente ar trebui relaxate.
Potrivit sursei, Ahmedinejad declarase că „lumea se simte sufocată”, sugerând acordarea unor drepturi sociale şi personale suplimentare. Enervat de intervenţia preşedintelui, comandantul Gardienilor Revoluţiei, structura de elită a armatei iraniene, fidelă liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, i-a replicat tăios: „Vă înşelaţi! Dumneavoastră aţi creat această dezordine! Iar acum vreţi să daţi mai multă libertate presei?!”. Conform sursei iraniene care a relatat cele întâmplate diplomaţilor SUA, Jafari nu s-a mulţumit numai cu această replică. El a trecut la o scurtă corecţie fizică a preşedintelui, fapt care a dus la anularea bruscă a şedinţei, conform depeşei diplomatice americane.
Tot din setul documentelor secrete interceptat de WikiLeks, cotidianul norvegian Aftenposten a extras o depeşă – nepublicată încă de site-ul de dezvăluiri – în care diplomaţii americani apreciază că Franţa este cel mai activ actor în materie de spionaj industrial, îndreptându-şi acţiunile chiar şi împotriva aliaţilor săi cei mai apropiaţi din cadrul Uniunii Europene.
„Spionajul francez este atât de extins, încât pagubele pentru economia germană, în totalitatea lor, sunt mai mari decât cele provocate de China sau Rusia”, potrivit unei note a ambasadei americane din Berlin. Aftenposten, care a obţinut toate cele 250.000 documente diplomatice ajunse în posesia WikiLeaks fără a semna un acord cu organizaţia lui Julian Assange, a scris deja despre o concurenţă franco-germană în materie de sateliţi-spion. Potrivit documentelor WikiLeaks, Germania ar încerca să dezvolte, cu ajutorul SUA, propriul program de sateliţi de observaţie optică (HiROS), în pofida obiecţiilor Franţei, care conduce eforturile europene în domeniu cu sateliţii săi Helios.
