Judetul Constanta are cea mai mare suprafata de teren agricol arabil din intreaga tara. Anul 2005 a fost unul capricios din cauza ploilor care au distrus o parte din recolte sau au intarziat recoltarea produselor, dar si din cauza modificarii metodei de subventionare la apa potabila. Specialistii si agricultorii spera intr-un an mai bun si datorita faptului ca Guvernul a demarat de la inceputul lunii programul Fermierul.
Programul Fermierul propune o ecuatie interesanta de finantare: DADR OJCA, SAPARD si banci comerciale. Oricine poate obtine practic finantarea unui proiect in agricultura cu o singura conditie, sa nu se abata de la „manualul” de creditare. Pentru ca totul sa fie cat mai simplu, fonduri se obtin dupa parcurgerea a cinci pasi. Primul dintre ele este de fapt o simpla vizita la sediul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Constanta, unde taranului-investitor i se prezinta in mare programul guvernamental. Fondurile se acorda pentru ferme, servicii neagricole sau unitati de procesare. Tot DADR se va ocupa si de verificarea actelor, pentru ca nici un leu nu este acordat daca viitorul fermier nu detine pamant. Suprafata minima se raporteaza la valoarea investitiei si profilul acesteia. Daca agricultorul nu detine suficient pamant, este acceptata si varianta asocierii.
OJCA intra pe fir
O data ce DADR da unda verde ideii, taranul trebuie sa treaca pe la Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola. Aici expertii in materie de finantare le acorda gratuit consultanta viitorilor patroni. In functie de specificul investitiei, dosarul de finantare este mai mult sau mai putin complicat. De exemplu, achizitia de utilaje pentru prelucrarea solului se poate face mai usor decat inaltarea unor constructii. Se pune accent pe calitatea serviciilor, astfel ca investitiile mai complicate se fac in baza unor selectii de oferte. In fine, vizita la OJCA se incheie cu o deplasare la banca, unde in baza recomandarilor oficiului fermierul se alege cu o scrisoare de confort din partea unitatii bancare, cum ca aceasta considera ideea viabila.
Verificari la sange
Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD joaca un rol important. Trebuie sa verifice atent toate datele din dosar pentru eliberarea finantarii. Odata trecuta aceasta etapa, se incheie contractul-cadru cu SAPARD. Al patrulea pas reprezinta noutatea. Banii vor veni in cele din urma de la o banca comerciala. Sumele nu se acorda cash, ci se fac viramente in functie de stadiul investitiei. De asemenea, bunurile achizitonate cu ajutorul fondurilor sunt platite direct de cel care da creditul. Altfel spus, taranul nu vede efectiv banii.
Rate la jumatate
Ultimul pas al programului este derularea efectiva a proiectului. Interesant este faptul ca SAPARD va achita jumatate din suma obtinuta de la banca. In cazul in care fermierul a imprumutat sa zicem, 10.000 de euro, 5.000 de euro sunt suportati de SAPARD, in baza contractului de finantate incheiat la pasul trei. Creditele se acorda pe termen lung, pentru perioade de pana la 10 ani, timp suficient pentru achitarea imprumutului si dezvoltarea afacerii. Specialistii guvernamentali sustin ca agricultorii nu mai sunt nevoiti, gratie acestui program, sa gireze cu imobile sau bunuri detinute inaintea obtinerii finantarii.
Cu ochii pe producatori
Direct proportionale cu elasticitatea si „generozitatea” programului sunt si sanctiunile pe care le risca cei care vor sa deturneze fondurile. Banca si SAPARD pot opri in doi timpi si trei miscari finantarea daca se constata neregului. Urmeaza sechestrul si executarea silita. Chiar si asa, Fermierul ramane unul dintre cele mai interesante programe de relansare a agriculturii, mai ales ca ministerul de resort se implica direct in accesarea fondurilor.
DADR si-a facut temele
Specialistii din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Constanta sunt pregatiti sa acorde primii bani prin programul Fermierul. Directorul executiv adjunct al institutiei, Simona Leoveanu, spune ca actiunea de popularizare a programului a inceput inca de acum doua luni. „Am mers in judet, am vorbit cu oamenii si am incercat sa ii convingem despre beneficiile programului”, spune Simona Leoveanu. Din pacate, constantenii sunt inca reticenti si stau in cumpana atunci cand vine vorba despre programele guvernamentale. Mai mult, „multi dintre ei vor sa-si cumpere utilaje agricole, care nu sunt prinse in programul Fermierul”, spune directorul executiv adjunct al DADR. A existat insa interes pentru domenii cum ar fi industria alimentara. Autoritatile locale se asteapta ca in aceasta saptamana programul Fermierul sa debuteze efectiv in judetul Constanta.
Bilantul anului 2005
In anul 2005 au fost obtinute rezultate multumitoare in domeniul agricol, in ciuda vremii nefavorabile si a pretulior in crestere la inputuri. Astfel, s-au plantat 133.385 hectare cu grau, de unde s-a obtinut o productie medie de 2846 kg/ha, 104.952 ha cu floarea-soarelui, cu o productie medie de 1.597 kg/ha, si 75.515 ha de porumb, cu o productie medie de 3.788 kg/ha. O pondere importanta au avut-o in anul 2005 si orzoaica de primavara (22.357 ha cultivate, 1.741 kg/ha productie), orzoaica de toamna (11.769 ha cultivate, 1.975 kg/ha productie), orzul de toamna (13.882 ha cultivate, 2.159 kg/ha productie), orzul de toamna (13.882 ha cultivate, 2.159 kg/ha productie), rapita (20.651 ha cultivate, 1.522 kg/ha productie), mazarea (8.066 ha cultivate, 1,819 kg/ha productie). Producatorii constanteni s-au axat si pe strugurii de vin (7.554 ha cultivate, 5.095 kg/ha productie), legume (6.067 ha cultivate, 15.772 kg/ha productie), fructe (3.070 ha cultivate, 6.800 kg/ha productie).
Semne bune anul are…
In anul 2005 au fost infiintate 145,3 ha de vii noi. Prin Hotararea de Guvern nr. 125/2005, s-au acordat 150 RON/ha vie nobila, suma totala alocata judetului Constanta fiind de 1.042,722 RON. Tot in anul 2005, dar in campania de toamna, au fost insamantate 33.897 ha de rapita, 123.854 ha de grau, 12.467 ha de orz, 12.362 ha de orzoaica de toamna, 180 ha nutret si 69 ha de legume. S-au efectuat si araturi pentru insamantari de primavara pe o suprafata totala de 37.882 ha. De asemenea, s-au efectuat fertilizari cu azot pe 42.058 ha si cu fosfor pe 40.718 ha.
Ajutoare guvernamentale
Guvernul Romaniei a subventionat, conform HG 61/2004, infiintarea de culturi pentru anul 2004-2005. Astfel, s-au acordat 2,5 milioane de lei vechi pe hectar pentru producatorii care aveau cel mult cinci hectare de teren, iar pentru culturile infiintate in primavara anului 2005 s-au acordat 1,5 milioane de lei/ha. Statul a mai subventionat samanta de grau elita cu 660.000 lei/ha si samanta certificata cu 440.000 lei/ha. In 2005 au venit subventii din partea Guvernului si pentru graul de panificatie in valoare de 2,5 euro/tona, pentru prima luna si de 1.25 euro/tona in luna a doua, subventia fiind asigurata pana la 31 ianuarie 2006. Guvernul a mai emis in 2005 trei hotarari prin care s-au subventionat achizitiile de tractoare, combine, utilaje agricole cu 45% din valoarea lor; culturile din toamna anului 2005 infiintate cu 175 RON/ha, pana la cinci ha; cumpararea de motorina pentru culturi agricole cu 5.000 de lei/litru.
Sprijin pentru lapte si carne
In zootehnie s-au acordat ajutoare prin HG 64/2005. Pentru laptele de vaca s-au platit 3.928.940 RON, pentru laptele de oaie 745.954 RON, iar pentru cel de capra 798.834 RON. In baza aceleiasi HG s-au acordat subventii la juninci la prima fatare, suma totala virata producatorilor fiind de 1.301.010 RON. Cei mai multi bani, 889.100 RON, au fost acordati pentru 3.112 scrofite, dar subventii s-au mai obtinut si pentru juninci, oi, mioare, berbeci.
In anul 2005 s-au acordat si subventii pentru carne. La categoria porcilor intre 90 si 100 kilograme s-au incadrat 16.158 de animale, pentru care s-au alocat 1.998.496 RON, la categoria tineret bovin peste 450 kg s-au alocat 27.504 RON, iar pentru tineret ovin peste 30 kg s-au acordat 1.016 RON.
Subventii totale de peste 700 miliarde de lei vechi
In ceea ce priveste sectorul vegetal, s-au facut plati de 25.206.513 RON pentru infiintarea culturilor de toamna prin OUG 117/2005. S-au mai platit 30.824.129 RON, conform OUG 12/2005, pentru infiintarea culturilor de primavara. In conformitate cu HG 141/2005 s-a decontat motorina in valoare de 4.243.504 RON. Ingrasamintele si pesticidele se pot deconta, potrivit OUG 117/2005, pana pe data de 1 martie 2006.
Culturi calamitate
La nivelul anului 2005, inundatiile au calamitat 26 de comune, suprafata totala afectate fiind de 5.900 ha. Nenorocirea este ca cea mai mare parte a acestei suprafete nu era asigurata, astfel ca agricultorii au ramas cu paguba. Este adevarat, pe de alta parte, ca cea mai mare parte a culturilor calamitate este situata la marginea judetului, pe malul Dunarii, in zone unde s-a incalcat distanta minima care trebuie pastrata fata de marginea fluviului. Pagubele produse de inundatii nu sunt insa majore, raportate la intreaga productie agricola a judetului.
Judetul, in date statistice
Suprafata totala a judetului Constanta este de 7.055 kmp. Judetul are 10 orase, 60 de comune si 184 de sate. Relieful este un podis cu o altitudine de maximum 200 metri. Clima este de tip continental, cu veri calde si ierni reci. Temperatura medie a anului este de 11,8 grade Celsius. Vanturile sunt puternice, dominand cele din nord-vest, cu viteza de 25-100 km/ora. Ploile variaza intre 400 si 500 ml/mp, lunile cu cele mai multe precipitatii fiind cele de primavara-iarna. Reteaua de apa ocupa 6,9% din suprafata judetului. Pe teritoriul judetului sunt doua rauri scurte, Casimcea si Carasu, si mai multe lacuri, printre care amintim Oltina, Siutghiol, Techirghiol, Nuntasi, Corbu, Hagieni, Limanu, Conacu.
Fondul funciar al judetului Constanta este in total de 707.129 hectare, din care 568.300 ha agricol, 487.300 ha teren arabil, 61.800 ha pasuni, 15.200 ha vii, 4.000 ha livezi, 35.400 ha paduri. Terenul amenajat pentru irigatii este de 455.591 ha, reprezentand 74,7% din suprafata judetului, din care 395.877 ha teren arabil la irigat.
