Cel putin 25 de pastile de uraniu natural, aflate la mare cautare pe piata neagra frecventata de teroristi, au fost descoperite in urma cu trei ani si jumatate in fisetul Cristinei Garlea, fost cercetator la Institutul de Fizica Nucleara Magurele, in prezent angajat al Academiei Romane. Povestea pastilelor nu a fost lamurita nici pana astazi. Cercetatorul nu a fost anchetat penal niciodata deoarece Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) nu i-a sesizat pe procurorii antitero, desi existau suspiciuni ca uraniul era destinat pietei negre.
Mai mult decat atat, exista suspiciuni privind complicitatea cercetatorului cu un fost ofiter de Securitate, in prezent ofiter la DGIPI – serviciu secret al Ministerului de Interne –, care ar fi avut responsabilitatea supravegherii circulatiei pastilelor de uraniu inca de pe vremea lui Nicolae Ceausescu. Specialistii consultati de Romania libera nu exclud posibilitatea ca materialele gasite la Cristina Garlea sa fi fost fabricate inainte de 1989 de fosta Securitate, in scopul eliminarii unor disidenti. Pastilele de uraniu pot fi folosite, prin imbogatire, la fabricarea bombelor nucleare, dar chiar si pentru asasinate la comanda. Potrivit reglementarilor internationale, circulatia materialelor nucleare se face sub supraveghere stricta, fiind inregistrate inca de la fabricatie pana la depozitarea ca deseuri.
In noiembrie 2005, o comisie a Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara (IFIN) "Horia Hulubei" din Magurele (IFIN) a descoperit in fisetul cercetatorului Cristina Garlea 25 de pastile de uraniu natural care nu erau inregistrate in evidentele de garantii nucleare, asa cum prevad legile nationale si internationale. Deoarece Cristina Garlea a refuzat sa dea explicatii despre provenienta si destinatia celor 25 de pastile de uraniu, conducerea IFIN a sesizat imediat CNCAN.
Astfel de pastile de uraniu, prin imbogatire, pot deveni puternic radioactive si pot fi folosite la fabricarea bombelor nucleare. Pastilele sunt extrem de cautate pe piata neagra frecventata de teroristi, care sunt dispusi sa plateasca sume mari pentru a le obtine, dupa cum rezulta dintr-un studiu de specialitate redactat de inginerul A.C. Galeriu.
De aceea, exista o stricta supraveghere nationala si internationala a circulatiei acestor pastile, de la fabricarea lor pana la depozitarea celor uzate. Pastilele de uraniu gasite in fisetul Cristinei Garlea nu apareau inregistrate nicaieri, nu se cunostea nici provenienta lor, de aceea era necesara sesizarea procurorilor de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) pentru declansarea unei anchete.
CNCAN a protejat-o pe Garlea?
In mod surprinzator, DIICOT nu a fost sesizata de CNCAN, asa cum prevede legislatia. In consecinta, cercetatorul Cristina Garlea nu a fost audiat de procurori cu privire la descoperirea celor 25 de pastile de uraniu in fisetul sau de la IFIN Magurele, dupa cum ne-a confirmat Codrut Olaru, seful DIICOT. Situatia pare cel putin ciudata, deoarece pentru posesia fara acte a unor pastile de uraniu s-a luat in unele cazuri masura arestarii preventive, iar pedepsele privative de libertate sunt mari. Spre exemplu, Gheorghe Savulescu, de la Sucursala de Cercetari Nucleare Pitesti, sau profesorul Dan Ghertoiu, de la Cluj, au fost prinsi cu doar cinci pastile de uraniu si au fost arestati (potrivit inginerului Valica Gorea, fost sef al Agentiei Nucleare).
In cazul cercetatorului Cristina Garlea, autoritatile statului nu au declansat nici o ancheta penala pentru a stabili atat "paternitatea" celor 25 de pastile de uraniu, cat si cine se face vinovat de punerea lor ilegala in circulatie. In urma cu o luna, am solicitat CNCAN motivele pentru care nu a sesizat DIICOT. Inca nu am primit raspuns.
Opt camere de fisiune cu uraniu, disparute din gestiunea cercetatoarei
Cristina Garlea a fost totusi sanctionata de IFIN Magurele pentru abateri de ordin profesional. Institutul i-a imputat cercetatoarei, printre altele, si faptul ca a refuzat sa dea explicatii despre provenienta celor 25 de pastile de uraniu. Garlea a solicitat in instanta anularea sanctiunilor profesionale, dar a pierdut procesul printr-o hotarare ramasa definitiva si irevocabila la Tribunalul Bucuresti, unde Romania libera a descoperit documentele. Alt dosar, care se afla inca in faza judecatii, pe rolul aceleiasi instante, vizeaza raspunderea patrimoniala pentru obiectele pierdute de catre cercetatoare din inventarul pe care il detinea la IFIN Magurele.
Intre obiectele pe care IFIN vrea sa le recupereze de la Cristina Garlea pe cale judecatoreasca figureaza si "opt camere de fisiune in flux de neutroni", care contin, de asemenea, uraniu natural. Potrivit dosarului, cercetatorul Cristina Garlea avea in responsabilitate proiecte de cercetare in cladirea reactorului nuclear de la IFIN Magurele si detinea un inventar de obiecte, intre care si cele speciale cu continut de uraniu. Reactorul a fost oprit in urma cu circa 12 ani si urma dezafectarea lui, inclusiv prin eliberarea spatiilor si a fisetelor din cladirea reactorului.
Deoarece cercetatoarea Garlea a refuzat sa participe la predarea inventarului pentru evacuarea spatiului, desi a fost somata in scris de mai multe ori, conducerea IFIN Magurele a decis infiintarea unei comisii speciale (cum se procedeaza in astfel de cazuri), care i-a deschis fisetele si i-a inventariat obiectele gasite.
Asa au fost descoperite (in fisetele sale din cladirea reactorului) cele 25 de pastile de uraniu natural, pastile care nu apareau nici in inventarul cercetatoarei, nici in evidentele institutiei. Pe deasupra, comisia a gasit mai multe lipsuri in gestiunea Cristinei Garlea, intre care si opt camere de fisiune nucleara (contin uraniu natural).
Miliarde de lei, drenate firmei familiei Garlea
In timp ce era salariata IFIN Magurele si era responsabila de proiectul de dezafectare a depozitelor de deseuri radioactive ale institutului, Cristina Garlea ar fi semnat mai multe subcontracte pentru masurarea radiatiilor ("studii de impact asupra mediului"), in valoare totala de 4.741.895.000 lei, cu SC SENDRA Tehnologii Nucleare SRL, ce apartine sotului ei, Ion Garlea. Cercetatorul Cristina Garlea ar fi semnat acele subcontractari cu firma sotului, in conditiile in care IFIN, societatea la care avea cartea de munca, era in faliment, iar banii nu ar fi fost risipiti daca se foloseau propriii angajati ai institutului, recunoscuti ca fiind cei mai buni in domeniu.
Contactata telefonic, doamna Garlea ne-a spus ca nu a existat nici un conflict de interese deoarece… "nu au fost probleme in derularea contractului cu SENDRA"! De asemenea, ea a sustinut ca membrii conducerii IFIN Magurele au sanc-tionat-o disciplinar deoarece a facut "mai multe sesizari despre managementul defectuos al deseurilor radioactive si combustibilului nuclear ars la Magurele, cu consecinte grave, interne si internationale". In mod bizar, de fiecare data cand doamna Garlea facea plangeri peste tot, inclusiv la Bruxelles si la AIEA – Viena, se alocau fonduri pentru studiile de impact asupra mediului, iar contractele erau semnate cu firma sotului, SENDRA SRL. Prin astfel de metode, banii institutului ar fi ajuns in buzunarele familiei Garlea.
Fost securist, "gestionarul" pastilelor ilegale de uraniu?
Pastilele de uraniu natural in sine nu sunt toxice pentru om daca nu sunt inghitite (uraniul natural nu emite radiatii gamma – extrem de periculoase –, ci doar radiatii alfa). Ele pot deveni mortale (dupa o suferinta de cateva luni) daca sunt pisate si "administrate" in mancare. Aceasta practica "a servirii la masa" a pastilelor de uraniu natural ar fi fost folosita pana in 1989 de catre fosta Securitate, dupa cum au declarat fosti ofiteri acoperiti ai acestei institutii. De asemenea, Securitatea mai folosea celebra camera "RADU" (se planta uraniu puternic imbogatit pentru iradierea disidentilor), despre care Romania libera a relatat recent.
Specialistii consultati de noi nu exclud posibilitatea ca aceste pastile de uraniu sa provina din loturile fabricate inainte de 1989 cu destinatia "disidenti". De asemenea, am mai aflat ca unul dintre responsabilii circulatiei subterane a pastilelor de uraniu ar fi fost ofiterul de Securitate Corneliu Muscalu, in prezent colonel la DGIPI – serviciul secret al Ministerului de Interne –, care ar fi vizitat-o des pe doamna Garlea la IFIN Magurele, dupa cum sustin surse DGIPI. Am incercat sa aflam un punct de vedere de la Corneliu Muscalu, dar acesta ne-a inchis telefonul.
"Am respectat procedurile legale"
Victor Zamfir, directorul IFIN Magurele, a declarat: "Noi am respectat pas cu pas toate prevederile legale. Am rugat-o in repetate randuri pe doamna Cristina Garlea sa predea inventarul pe care il avea in gestiune din camera reactorului. I-am facut adrese scrise peste adrese, iar dansa a semnat de primire. A refuzat insa sa predea inventarul, motiv pentru care s-a constituit o comisie care a deschis fisetele doamnei Garlea si a gasit cele 25 de pastile de uraniu natural care nu erau inregistrate si nu se cunostea provenienta lor.
Apoi am rugat-o, tot prin adrese scrise, sa dea explicatii atat cu privire la provenienta pastilelor de uraniu, cat si la lipsurile din gestiunea domniei sale. La inceput a promis ca o va face, motiv pentru care i-am prelungit termenele, dar nu s-a tinut de cuvant. Potrivit legii, noi suntem obligati sa anuntam CNCAN cu privire la neregulile descoperite, ceea ce am si facut. Apoi, am mai anuntat si Agentia Nucleara si ne-am constituit parte civila pe cale judecatoreasca pentru recuperarea patrimoniului lipsa. Pentru aspectele penale noi nu avem competente de sesizare".
» Garlea: "Totul este o inscenare"
Doamna Garlea ne-a spus ca pastilele nu-i apartin si ca "totul este o inscenare". A recunoscut insa ca a semnat hartiile prin care era somata de mai multe ori sa predea inventarul, dar nu a vrut sa ne spuna de ce nu a facut acest lucru, pentru a evita constituirea comisiei speciale de preluare a proiectelor si obiectelor aflate in custodia sa. La intrebarea daca a fost agentul acoperit al Securitatii la IFIN Magurele si care ar fi fost motivele vizitelor ofiterului Muscalu, doamna Garlea ne-a raspuns: "Cum sa fiu, cand eu nu am fost nici macar membra PCR?! Nu cunosc nici un Muscalu, nu a venit la mine, sau poate a venit, dar avea alt nume" – ne-a declarat cercetatoarea.
Reamintim ca inainte de 1989 era interzisa racolarea ca agenti sub acoperire a membrilor PCR. Exceptiile erau aprobate la nivelul conducerii PCR. Pentru a ne convinge ca nu a avut legaturi cu structurile represive ale statului comunist, doamna Garlea ne-a declarat ca are un document "de la CNSAS, care atesta ca nu am facut politie politica". Domnia sa ne-a mai spus: "Am cerut si dosarul meu, dar nu stiu de ce nu l-am primit".
» Fundatia "Patrimoniu" a Academiei Romane tace
Cristina Garlea este acum cercetator cu carte de munca la Centrul de Studii si Cercetari de Biodiversitate Aplicata din cadrul Fundatiei "Patrimoniu" a Academiei Romane, dar pe Internet apare ca lucreaza si pentru firma sotului ei, SC SENDRA – Tehnologii Nucleare SRL, ca director de programe de cercetare. Am vrut sa-l intrebam pe directorul acestei institutii, domnul Bogdan Alexandru, ce contracte deruleaza fundatia pe care o conduce cu firma sotului doamnei Garlea si daca aceasta nu se afla in conflict de interese deoarece lucreaza pentru ambele institutii cu profil asemanator. Nu am reusit sa aflam un punct de vedere de la Bogdan Alexandru, desi l-am cautat de mai multe ori.
