Structura optimă a aerului respirabil trebuie să prezinte o anumită compoziţie, umiditate, temperatură, viteză şi rată de schimb. Alterarea acestora, cunoscută sub denumirea de poluare, generează un aer impropriu pentru o respiraţie sănătoasă şi un confort necorespunzător. Care sunt ameninţările şi ce poate fi făcut? Astăzi, ne răspunde un expert în probleme de construcţii, ing. Nicolae Niţulescu, de la INCON.
Principala sursă de poluare într-o locuinţă o constituie omul şi anume prin fumat (al cărui efect dăunător, determinat de monoxidul de carbon, formaldehidă şi toate celelalte chimicale conţinute de ţigări, a impus măsuri restrictive în majoritatea instituţiilor), respiraţie (consumatoare de oxigen şi generatoare de vapori de apă – cca. 0,5 l/24 h/persoană), deodorante, praf, acarieni, alergeni sau spori din/prin îmbrăcăminte sau covoare, pregătirea hranei (produce vapori de apă, mirosuri şi consum de oxigen), focuri deschise (care necesită aer proaspăt – cca. 0,5 mc/minut şi produce emisii de gaze nearse, monoxid de carbon), spălatul (activitate prin care se majorează cantitatea de vapori de apă din atmosferă), folosirea detergenţilor sau a agenţilor de curăţat (ale căror componente volatile se degajă în incintă).
Printre măsurile care se pot lua pentru diminuarea poluării aerului din interior se pot enumera: controlul surselor de poluare, cu limitarea funcţionării mergând până la eliminarea lor, utilizarea sistemelor de ventilaţie controlată, folosirea epuratoarelor de aer care realizează umidificarea la nivel optim, degresarea, desprăfuirea, deodorizarea şi încălzirea aerului înainte de a fi introdus în încăpere.
Diminuarea poluării se poate realiza şi respectând o serie de reguli simple, dar eficiente, printre care amintim: utilizarea şi depozitarea chimicalelor în spaţii bine aerisite sau în afara spaţiilor locuite; deschiderea largă şi repetată a ferestrelor pe toată durata de folosire; evitarea folosirii de detergenţi sau solvenţi volatili; evitarea produselor cu un bogat conţinut în asbest sau formaldehidă; folosirea cuielor în locul produselor chimice de lipit; folosirea cu precădere a vopselelor pe bază de apă (atenţie la conţinutul de mercur al acestora!); evitarea utilizării produselor ce pot degaja benzen (favorizează apariţia cancerului) sau vapori de hidrocarburi. Nu folosiţi gazolina ca solvent de curăţare!; depozitarea detergenţilor, pesticidelor şi a insecticidelor în alte zone decât în interior; utilizarea exhaustoarelor punctuale în băi şi bucătării; stingerea focurilor în cazul neutilizării; evitarea fumatului; eliminarea plantelor din spaţiile pentru dormit.
Atenţie la materiale
Poluarea interioară se accentuează şi prin emanaţiile emise de materialele de construcţii şi finisaje folosite, de mobila din încăpere, de existenţa plantelor, a maşinilor de copiat, cât şi a eventualelor pesticide sau insecticide depozitate în zonă. Plăcile de PAL, ca şi o mare parte din materialele de izolaţie, conţin formaldehidă sau răşini formaldehidice, extrem de periculoase sănătăţii. Umiditatea ridicată produce spori şi mucegai, de asemenea generatoare de alergii, disconfort sau boli.
