Consiliul Județean Constanța (CJC) ar putea ceda acțiunile pe care le deține la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (AIMK).
În prezent, instituția locală deține 20% din acțiuni. Claudiu-Iorga Palaz, vicepreședinte al CJC, a declarat că va depune în cadrul ședinței din luna august un pro-iect de hotărâre prin care să solicite demararea procedurilor de cedare a celor 20% din acțiunile Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, deținute de Consiliul Județean Constanța, în favoarea statului român, prin Ministerul Transporturilor.
„Am discutat cu colegii din cadrul partidului despre acest proiect de hotărâre de Consiliu Județean și, în unanimitate, am hotărât că este necesară promovarea lui. În contextul geopolitic actual, PMP Constanța consideră că cedarea în favoarea statului român a celor 20% din acțiunile pe care le deține Consiliul Județean Constanța din Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, este oportună. Preluarea acestor acțiuni de către CJC considerăm că s-a făcut fără o analiză economică și de impact strategic pentru județul Constanța, și pur și simplu din interese personale și orgolii. Voi depune în cadrul ședinței Consiliului Județean un proiect de hotărâre prin care să se aprobe demararea procedurilor pentru cedarea către statul român a celor 20% din acțiunile pe care le deține CJC din Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța”, a declarat Claudiu-Iorga Palaz, care este și președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP) Constanța.
Ministerul Transporturilor deține 60% din acțiuni, restul de 20% fiind în posesia Fondului Proprietatea. De altfel, CJC are un reprezentant în AGA, iar fostul purtător de cuvânt al instituției, care a fost chiar și director al aeroportului, este membru în CA.
Preluarea, în 2007
CJC a devenit acționar al Aeroportului Mihail Kogălniceanu în anul 2007, în urma unui demers inițiat de președintele de atunci al Consiliului, Nicușor Constantinescu, și susținut de parlamentarii social-demo-crați. Aceștia au propus o lege care fost votată de către Parlamentul României. “Este un lucru firesc ca județul Constanța să fie acționar în cadrul Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu și să primească acest pachet de acțiuni gratuit, din moment ce activitatea care se desfășoară aici este în interdependență cu economia județului și este cazul ca și constănțenii să-și spună cuvântul în legătură cu perspectivele de dezvoltare a segmentului de transporturi aeriene civile”, declara atunci Nicușor Constantinescu.
Traian Băsescu s-a opus în 2007, acum nu știe
În calitate de șef al statului, în prezent președinte al Mișcării Populare, Traian Băsescu s-a opus legii care prevedea acest transfer și a trimis-o spre reexaminare. A declarat, la momentul acela, că actul legislativ contravine acordului pe care România îl are cu SUA privind activitățile forțelor americane pe teritoriul României și Legii proprietății publice, arătând că bunurile aeroportului sunt de interes național, și nu județean, și că acesta are caracter strategic, de apărare și siguranță națională.
De altfel, Traian Băsescu s-a opus și când s-a pus problema, printr-un Master Plan național de transport, ca aeroportul din Kogălniceanu să devină aeroport regional. ”E o mare greşeală. Kogălniceanu este aeroport bază NATO. Regimul acestui aeroport nu se poate schimba. La Kogălniceanu sunt 600 de puşcaşi marini, ce faci cu ei? Îi dai lui Mazăre? Şi aşa s-au dus să strângă gunoiul lăsat pe plajă de noi şi de administraţia lui Mazăre”, spunea Băsescu, referindu-se la acțiunile de ecologizare pe care Armata SUA le face regulat pe plajele din Mamaia.
Traian Băsescu a precizat, pentru „România liberă“, că decizia PMP Constanța de a transfera acțiunile de la CJ la minister s-a luat pe plan local, nu la nivelul central al partidului. ”Nu știu care este argumentația. Susțin însă această idee. Nu am fost niciodată adeptul transferării aeroportului Kogălniceanu și al Timișoarei către autoritățile locale. Acestea sunt aeroporturi de rezervă. În plus, Kogălniceanu are și motivații strategice, ca și Timișoara și Otopeni”, a mai precizat fostul șef al statului. În prezent, aeroporturile Otopeni, Timișoara și Kogălniceanu au ca acționar majoritar statul român, prin Ministerul Transporturilor.
Un aeroport mai mult militar și mai puțin comercial
Aeroportul din Kogălniceanu este cu siguranță mai important din punct de vedere militar decât comercial. În 2014, de exemplu, s-a înregistrat un număr-record de pasageri, 182.567, dar numai 37.939 proveneau din traficul comercial, restul fiind, în majoritate, militari americani care au tranzitat AIMK. De asemenea, în 2014 s-a înregistrat un număr de 5.141 mişcări aeronave, atât aterizări, cât şi decolări, dar numai 982 au fost zboruri comerciale civile.
În 2015, AIMK a înregistrat 78.556 de pasageri comerciali, respectiv 2.227 de mişcări aeronave comerciale. În această vară, din Kogălniceanu se zboară regulat numai spre Milano, Londra, Istanbul, Atena și Larnaca.
Cu aceste cifre, aeroportul din Constanța nu se poate nici măcar compara cu cele mai mari aeroporturi din România. Excludem din start Otopeniul și facem o comparație numai cu Timișoara și Cluj. În Timișoara s-au înregistrat, în 2015, 924.459 de pasageri îmbarcaţi/ debarcaţi, cu 26% mai mult faţă de 2014. Numărul de zboruri a fost de 11.661.
Aeroportul Internaţional Cluj a înregistrat în anul 2015 un record istoric privind traficul de pasageri, de 1.485.652 persoane, în creştere cu 26 la sută comparativ cu anul 2014. Numărul de aterizări și decolări a fost de 14.667 mişcări.
Dacă ne raportăm la Varna, aeroportul din Bulgaria care ar trebui să aibă cel puțin aceeași sarcină, de a atrage turiști pe litoral, lucrurile stau și mai rău. În 2015, aeroportul din Varna a înregistrat un număr de 1.398.694 de pasageri, în creștere cu 22% față de 2014. Majoritatea sunt germani. Din Varna se zboară spre 89 de destinații din 39 de țări.
Jumătate din buget, pentru salarii și bonusuri
Proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu pentru anul 2016 prevede investiţii în valoare de 12,738 milioane de lei, din care 10 milioane lei alocaţii de la buget. Compania are prevăzute pentru 2016 venituri totale de 29,082 milioane de lei, cheltuielile fiind prevăzute la acelaşi nivel. La capitolul venituri, 20,5 milioane de lei din total reprezintă subvenţii, conform prevederilor legale în vigoare. Cea mai mare parte a cheltuielilor se realizează cu personalul: 18,411 milioane de lei, din care 13,684 milioane de lei cheltuieli de natură salarială. Pentru bonusuri sunt alocate 1,263 milioane de lei. Practic, jumătate din buget se duce pentru salarii și bonusuri. Numărul personalului prognozat la finele anului este de 290 salariaţi, iar câştigul salarial mediu lunar, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile, este stabilit la 3.696,87 lei.
Aeroportul nu a reușit să facă nici un leu profit în ultimii cinci ani. Dimpotrivă. În 2011, 2012 şi 2013, acesta a înregistrat numai pierderi. Valoarea acestora a fost de 110.352 lei, 1.393.064 lei, respectiv 3.844.509 lei. Lucrurile s-au schimbat puțin în 2014 și 2015, când conducerea a raportat zero lei pierderi.
Rezervă pentru Incirlik
Surse neoficiale spun că US Army ar putea renunța la baza militară de la Incirlik, Turcia, pentru cea de la Kogălniceanu. În acest context, mutarea PMP devine explicabilă. Ambasadorul Turciei, Osman Koray Ertas, a negat însă zvonurile. Baza din Incirlik este folosită pentru atacuri împotriva grupării teroriste Statul Islamic, dar statul turc i-a tăiat alimentarea cu energie, după tentativa de detronare a președintelui Erdogan. Deși aflată la o mie de kilometri distanță, baza din Kogălniceanu ar avea un mare avantaj: stabilitatea politică a zonei.
COMPARAȚIE Ce s-a întâmplat cu Portul Constanța
Ca și în cazul aeroportului, parlamentarii PSD au reușit să aducă, de data aceasta la Consiliul Local Constanța, 20% din acțiunile unei alte companii naționale aflată în subordinea Ministerului Transporturilor: Administrația Porturilor Maritime Constanța. Și în acest caz, președintele Traian Băsescu s-a opus. ”S-a făcut o greşeală formidabilă că i s-au dat 20% lui Mazăre, că el nu vrea decât să mulgă din port. Importanţa acestui port, care e legat şi cu Canalul Dunăre-Marea Neagră (…), acest port este poarta de intrare pe Dunăre, dar acest port este portul de distribuţie în Marea Neagră”, a declarat şeful statului în 2014.
“Lumea asta din port şi din administraţia portului mai are şi misiunea de a-şi face datoria ca element de infrastructură strategică, şi asta o face la comanda Guvernului, şi o face cu maximă prioritate. Vreţi să vă imaginaţi comandantul trupelor NATO din Europa căutându-l bezmetic pe Mazăre prin Mamaia ca să discute despre mărirea capacităţii de tranzit pe anumite dane pentru tehnica de luptă americană?”, a mai spus Traian Băsescu.
Curtea Constituţională a decis însă, în 2014, la șapte ani de la transfer, că acest lucru este neconstituțional. CC a admis astfel excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la dispoziţiile Legii 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa către Consiliul Local al Municipiului Constanţa. Avocatul Poporului arăta, în sesizare, că prin actul normativ criticat se aduce atingere dreptului de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum este prevăzut de articolul 136, alineatul 2 din Constituţie, întrucât titularii dreptului de proprietate nu pot fi decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe, municipii şi judeţe, iar nu consiliile locale sau consiliile judeţene, care sunt autorităţi deliberative.
