Raportul grupului de lucru pentru adopţii internaţionale sugerează că unii dintre copiii a căror adopţie a fost refuzată s-ar putea afla în situaţii în care bunăstarea lor nu e protejată adecvat, se arată într-o notă diplomatică semnată în aprilie 2006 de fostul ambasador american, Nicholas Taubman, informează Mediafax.
„Procesul complet netransparent al Grupului de lucru şi opacitatea raportului sugerează că unii dintre copii ar putea rămâne de fapt în situaţii temporare, în care bunăstarea lor nu este protejată în mod adecvat. Credem că trebuie să exercităm în continuare presiuni asupra Oficiului Român pentru Adopţii pentru a deschide «concluziile» Grupului unei analize internaţionale transparente şi obiective şi să stabilească un cadru legal care să permită adopţii internaţionale pentru cazurile adecvate aflate în desfăşurare”, se arată într-un comentariu inclus într-o notă diplomatică transmisă de Ambasada SUA la Bucureşti în data de 5 aprilie 2006 şi publicat de WikiLeaks.
Nota, cu menţiunea „confidenţial”, relatează primirea unei scrisori din partea Teodorei Bertzi, secretar de stat pentru ORA, datată 29 martie, care conţine raportul final al Grupului de lucru al ORA, înfinţat în iunie 2005 pentru a analiza cererile de adopţie formulate de familii din străinătate.
În data de 17 aprilie 2006, Oficiul Român pentru Adopţii anunţa că datele datele legate de situaţia copiilor şi motivele pentru care cererile nu pot fi soluţionate au fost trimise tuturor familiilor solicitante. În perioada moratoriului asupra adopţiilor internaţionale, autorităţile române au primit 1.399 de înregistrări, care implicau 1.100 familii şi 1.092 de copii, iar analiza cazurilor a fost făcută în baza legislaţiei în vigoare, de un grup de lucru special constituit în acest scop, raportul relevând că majoritatea covârşitoare a minorilor vizaţi beneficiază de o formă de protecţie.
Teodora Bertzi declara atunci că toate cele 1.100 de familii străine care aveau depuse cereri de adopţie pentru un copil din România au primit răspuns cu situaţia actuală a minorului şi au fost informate cu privire la motivele pentru care solicitarea nu le-a fost aprobată.
Conform raportului, 227 de copii au fost adoptaţi naţional, pentru 132 de copii era în curs procedura adopţiei interne conform noii legi, inclusiv pentru cei 28 de copii care sunt în curs de a fi adoptaţi de străini cu domiciliul în România.Totodată, 17 copii au fost deja adoptaţi internaţional, numărându-se printre cele 1.115 cazuri denumite „pipe-line” şi soluţionate în timpul moratoriului.
Raportul relevă că 41 de copii au fost reintegraţi în familia biologică, 12 copii au fost integraţi în familiile extinse (rude până la gradul patru), pentru 8 copii s-a instituit tutela în România, 12 copii au împlinit sau vor împlini curând 18 ani şi vor putea fi adoptaţi ca adulţi, iar pentru 90 de copii familia a retras cererea de adopţie. Iar 415 copii sunt in grija unui asistent maternal sau nu sunt adoptabili, pentru că, în cele mai multe cazuri, familia biologică nu consimte la adopţie sau există o relaţie între familia biologică şi copil, iar instanţa nu consideră copilul adoptabil. Din cei 1.092 de copii, 83 se află în sistemul de protecţie (centre de tip familial) şi nu sunt adoptabili, printre aceştia numărându-se opt copii care se află în străinătate pentru tratament medical şi unul care studiază în străintate, aflaţi în grija familiilor străine care i-au solicitat spre adopţie, având acordul familiei biologice sau al autorităţii competente.
În urma acuzelor internaţionale privind corupţia şi abuzurile din sistemul de protecţie a copilului, autorităţile române au instituit, în 2001, un moratoriu asupra adopţiilor internaţionale şi, ulterior, au decis suspendarea tuturor acestor proceduri. În perioada moratoriului, au fost aprobate de Guvern 1.115 adopţii. Din cele 1.115 dosare, 112 au fost însă retrase, din cauza faptului că familiile respective „au depus cereri pentru copii văzuţi în poze” şi s-au răzgândit în momentul în care s-au întâlnit cu ei, a mai declarat Theodora Bertzi.
În ianuarie 2005, o nouă lege a adus reglementările necesare pentru reluarea adopţiilor internaţionale după o suspendare de peste trei ani. Noua lege acceptă însă ca adoptatori din străinătate doar rude de gradul doi ale copiilor, fiind introduse restricţii referitoare la factorii care se pot implica în acest proces. În alte state, există restricţii şi cu privire la vârsta copiilor adoptabili sau a familiilor care vor să adopte. Noile reglementări au stârnit un val de critici din partea a circa o mie de familii care depuseseră solicitări de adopţie.
Un amendament pentru soluţionarea favorabilă a cazurilor de adopţie aflate în aşteptare a fost inclus în raportul din octombrie anul trecut al Parlamentului European privind stadiul de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Totodată, autorităţile americane şi-au exprimat de mai multe ori îngrijorarea cu privire la situaţia acelor familii. Totodată, Camera Reprezentanţilor a cerut reluarea adopţiilor internaţionale din România pentru orice familie care doreşte acest lucru, considerând că restricţiile din legea română actuală au fost introduse la dorinţa baroanei Emma Nicholson, care s-a pronunţat împotriva adopţiilor internaţionale.
