Relaţiile româno-maghiare au trecut, de 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni, printr-unul dintre cele mai tensionate momente din ultima perioadă. Potrivit unui studiu sociologic, realizat de Institutul de Evaluare şi Strategie din Cluj, tot mai mulţi români s-au declarat iritaţi de gesturile unor extremişti maghiari. La nici două săptămâni, o serie de oficiali maghiari au ajuns la Cluj pentru a detensiona relaţiile dintre cele două state. Tonul a fost dat de preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, care a trecut sâmbătă prin Cluj. Luni, a fost rândul şefului diplomaţiei maghiare, Janos Martonyi, iar sâmbătă este aşteptat un alt reprezentant al Guvernului de la Budapesta, care va participa la inaugurarea oficială a statuii regelui Matia Corvin, care a fost restaurată prin eforturile financiare ale guvernelor din Bucureşti şi din Budapesta.
Ramura de măslin a lui Martonyi
Ministrul maghiar de Externe a venit cu o adevărată ramură de măslin la Cluj. Janos Martonyi a susţinut mai multe conferinţe, în care a afirmat răspicat faptul că Ungaria, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, susţine aderarea României la Spaţiul Schengen. Mai mult, el a declarat că reprezentanţii Ungariei fac lobby în capitalele europene, inclusiv în Franţa, Germania, Finlanda şi Polonia, pentru a-i convinge pe oficialii acestor state să accepte cât mai rapid aderarea României şi Bulgariei.
„Aderarea României la Spaţiul Schengen este în interesul maghiarimii”, a spus Janos Martonyi. Ministrul maghiar de Externe a admis că există încă şi voci care încă nu au conştientizat acest lucru şi s-a referit la o serie de publicaţii maghiare, care au jubilat atunci când aderarea României a fost amânată. Însă Janos Martonyi a mai afirmat că „niciodată în cursul istoriei, relaţiile dintre România şi Ungaria nu au fost atât de bune ca acum”.
El a adăugat că interesele comune au luat locul competiţiei dintre România şi Ungaria. Ministrul maghiar de Externe a dat exemplul strategiei energetice comune a celor două ţări, care vor să elimine dependenţa de resursele energetice ruseşti, ori strategia Dunării, în care cele două state susţin aceeaşi viziune asupra dezvoltării macroregiunii dunărene. Pe de altă parte, ministrul maghiar de Externe a pledat peste descentralizare şi pentru subsidiaritate în Europa de Est, în sensul în care comunităţile locale şi regionale să se bucure de o independenţă cât mai mare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Spre deosebire de alţi oficiali maghiari, Janos Martonyi a evitat să aducă în discuţie problema aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Vizita ministrului vine în contextul în care politicienii de Opoziţie din România s-au inflamat după ce soţia ambasadorului Ungariei în România a „completat” cu un vers neinspirat mesajul premierului maghiar Viktor Orban de 15 martie şi după ce, tot în aceeaşi zi, un fascist maghiar, Barna Csibi, lider al organizaţiei Garda Secuiască, a organizat un „proces” şi a spânzurat efigia lui Avram Iancu în centrul oraşului Miercurea Ciuc, pentru „etnocid comis împotriva maghiarilor”.
