La Consiliul JAI care are loc astăzi la Bruxelles, unde se vor reuni miniştrii de interne şi de justiţie ai statelor membre UE, se va lua o decizie în privinţa aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Bucureştiul şi Sofia mai speră la o decizie favorabilă deşi Olanda, secondată de Finlanda, au anunţat că nu vor vota pentru aderarea celor două state în spaţiul Schengen nici măcar în varianţa progresivă, ceea ce presupunea o integrare a spaţiului aerian şi martim în această toamnă şi o integrare deplină, cu frontierele terestre, în primăvara lui 2012. Opunerea celor două state a fost confirmată şi de ministrul roman de Externe, Teodor Baconshi, aflat la New York, la Adunarea Generală a ONU.
După anunţâul făcut de Olanda, între Bucureşti şi Haga s-a declanşat ceea ce presa olandeză a numit „Războiul lalelelor”. În acest context, ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, a declarat, potrivit presei de la Haga, citată de Mediafax, că blocarea transporturilor de flori din Olanda în vămile româneşti este un motiv în plus pentru menţinerea României în afara spaţiului Schengen.
Cu toate că au existat informaţii potrivit cărora ar mai fi şi alte state care nu ar dori nici ele includerea României în spaţiul Schengen, ministrul de Externe a precizat că nu sunt alte state care şi-au exprimat rezervele în afară de Finlanda şi Olanda.
„Nu am asemenea informaţii. Ce vă pot spune este că printr-un travaliu diplomatic constant am obţinut o flexibilizare din partea Franţei şi a Germaniei. În special după Consiliul European de vară am lucrat pe operaţionalizarea acestui scenariu (n.red. aderarea în trepte). El întruneşte suportul politic al majorităţii statelor membre. Nu am auzit de rezerve exprimate de alte state membre, cu excepţia Olandei şi a Finlandei”, a declarat Baconschi.
La precedentul Consiliu JAI, care a avut loc în această vară, Franţa, Olanda, Finlanda, Belgia şi Germania au fost statele care s-au opus integrării României şi Bulgariei în Schengen. Totuşi, atunci Franţa şi Germania au propus atât pentru Bucureşti cât şi pentru Sofia o aderare în două trepte, ultima urmând să fie cea a frontierelor terestre.
