Unul dintre principalele criterii pentru alegerea acoperişului este reprezentat de stilul casei.În prezent sunt la dispoziţie soluţii oricare ar fi acest stil, fie el modern, clasic sau rustic. Având în vedere că acoperişul are o pondere importantă în volumetria casei, modelul şi culoarea învelitorii trebuie aleasă cu grijă, în concordanţă cu textura, materialul şi nuanţa faţadelor, cu alte cuvinte, cu stilul arhitectural al casei. Este nevoie însă de o varietate mare de soluţii care să ofere, la rândul lor expresivitate şi personalitate locuinţei.
Stilul modern poate fi obţinut cu ajutorul acoperişurilor cu pantă lină sau terasate dar şi cu panta foarte abrubtă. Cele terasate pot fi acoperite cu ţiglă cutată, membrane hidroizolantă sau tablă plană, din aliaje speciale, (cu cupru, de exemplu). În cazul unor astfel de construcţii, se mai poate merge pe varianta unui acoperiş din sticlă specială sau chiar unul fotovoltaic, acesta fiind şi 100% ecologic. În cazul acoperişurilor cu pantă mare, ţiglele ceramice actuale oferă numeroase opţiuni. Pe lângă gama largă de culori, există şi o paletă bogată de angobe şi glazuri, care oferă stabilitate cromatică, netezime, culoare şi luciu. Disponibile cu solzi, cu ondulă, tăietură dreaptă sau semicirculară, angobate sau glazurate și 100% accesorizate cu accesorii ceramice asortate, sistemele premium de acoperiș ceramic prezintă un design superior. Soluţiile noi de ţiglă cu ondulă se pot folosi cu deosebit succes în cadrul proiectelor moderne care vizează acoperişuri ce prezintă suprafeţe curbate.
Culoarea aleasă pentru acoperiş trebuie să fie şi ea “la modă”,astfel încât poate merge atât pe nuanţe puternice, inclusiv verde sau albastru. Deasemenea culoarea antracit este o opţiune interesantă, mai ales că se potriveşte cu stilul industrial la care apelează designerii avangardişti.
Stilul clasic este sinonim cu eleganţa şi naturaleţea, acoperişul trebuind să dea casei personalitate, distincţie şi autenticitate, calităţi care să fie vizibile de la o simplă privire din exterior. Unitatea stilului se poate asigura printr-o învelitoare din ţiglă ceramică, din beton sau ţiglă metalică în nuanţe naturale. Este de preferat ca ţigla metalică să aibă suprafaţa embosată, pentru a conferi eleganţă, o bună planeitate şi pentru a spori rezistenţa.
Una dintre soluţiile cele mai răspândite pentru acoperişuri clasice este cea a ţiglei ceramice tip solzi, aceasta mai find denumită şi “regina acoperişurilor”. Ţigla solzi este folosită pentru case exclusiviste, în trecut fiind însemnul caselor nobiliare. Glazurile şi angobele care îmbunătăţesc suprafeţele acestor ţigle (le fac mai lucioase şi mai rezistente) sunt folosite în prezent şi la alte modele de ţigle ceramice.
Acoperişuri de inspiraţie tradiţională
Stilul rustic oferă multă libertate în ceea ce priveşte alegerea acoperişului potrivit şi mai cu seamă a învelitorii. Insistăm pe acest tip deoarece de obicei acestea sunt au la bază materiale naturale (lemn, stuf, argilă), fiind ecologice iar, pe de altă parte,o tendinţă importantă este inspiraţia din tradiţii, astfel încât deseori putem spune că acoperişurile noi tradiţionale sunt, de fapt, acoperişuri moderne.
De obicei se optează pentru un acoperiş mai înalt, în mai multe ape şi este la modă, mai cu seamă că este legat de tendinţa eco, fiind utilizat în special la casele de vacanţă, dar nu numai. Pentru astfel de case se poate alege în primul rând şindrila din lemn sau stuful,dar se poate merge şi pe şindrilă bituminoasă sau chiar ţiglă metalică în nuanţe naturale şi cu forme apropiate de cele ale olanelor. În zonele de munte se adoptă de obicei o variantă de acoperiş înalt cu pantă accentuată pentru a uşura scurgerea apelor, precipitaţiile fiind aici mai bogate, în timp ce la zonele de şes se poate merge pe acoperiş cu panta mai mică. O variantă modernă, potrivită stilului tradiţional, este învelitoarea din metal, cu acoperire de rocă vulcanică sau piatră naturală.
Olanele şi stilul mediteranean
O variantă la care se apelează frecvent în ultimul timp, este cea a olanelor, folosite pentru casele în stil mediteranean caracterizate de o pantă mai mica a acoperişului fiind situate mai mult în zonele de şes unde precipitaţiile sunt mai slabe. Fiind practic tot ţigle ceramice având însă o formă diferită specifică, olanele asigură nu numai o ambianţă specială dar şi un climat interior foarte plăcut, mai ales în zonele foarte calde.
Forma ţiglei tip olan poate fi una tradiţionala, prin linia sa ondulată potrivindu-se perfect în viziunea unui acoperiş tradiţional, dar cu arhitectura în stil modern.
